Să fie limpede: sarea e o reţetă-minune dintotdeauna, dacă nu vrei să-ţi baţi capul şi să-ţi goleşti buzunarele pentru o albire.
Aşa şi latexul de Baia Mare în care a fo învăluită vocea feminină a României: cu el s-a mers, ieftin, la sigur.
Dacă e să citez dintr-un brief primit acum vreo două luni, de la ANT, pentru promovarea României ca destinaţie turistică în rândul străinilor: "Puncte tari: 1 - Natura nealterată 2 - Istoria vie 3 - Ospitalitatea 4 - Frumuseţea femeilor".
Păi dacă Paula Seling n-ar fi fost o cărnoasă, cu voce brici, în finala Eurovision, cum altfel ar mai fi împlinit ea clişeul câştigător de... investitori pentru România lui 2010?
Repet: latexul a mers la sigur, apropou de turismul de "şarm"!
Consemnez o singură reacţie din sutele adunate în #eurovision, pe Twitter, în favoarea lui: "Blue eyes, brunette, double perspex piano, high-heels and latex catsuit?! See you later, I'm moving to Romania" (Phil Davis, Birmingham).
Că melodia a fo de o forţă ohohoho şi că nici Paula, cu tot latexul şi cu toată vocea, nu i-a făcut faţă cum se cuvine ca putere de expresie... păi nu ne-am fi permis nicicum să organizăm Eurovisionul la anul, deci nu ne-am dus în finală ca să fim perfecţi.
Judecând p-a dreaptă, anul ăsta a câştigat o fâţă care-şi va permite: Germania.
Bravou, România, pentru mai mult ca perfectul loc trei! Dragi cititori, ne vedem în vacanţe prin Portugalia, Cipru şi Norvegia, că tot i-au votat ţările astea bine pe-ai noştri Paula şi Ovi.
