"N-are cum sa nu-ti iasa, cu atata ambitie!", mi-a facut Andu cu ochiul, cand m-a prins plansa-toata, in wc-ul de mogul. Era la inceputurile mele-n presa, cand nu-mi tineau ideile la sef, cand abia invatam joacacucuvintele, cand sufeream crezand ca sunt in urma.
Si mi-a iesit. Pentru ca Wordu' meu nu a fo Excelu' lui. Pentru ca situatiile mele nu s-au complicat al naibii, ca tabelele lui cu variabile. Pentru ca eu am avut parte si de odihna, "chestie" pe care el nu si-a permis-o in nebunia de a lasa totul perfect in ordine.
Andu a fo despre patima bataliei zi-noapte pentru ziare si reviste si, de asta, inima i-a stat.
Nu stiu voo, dar mie-mi tot mor oamenii. Si se tot aduna durere, incapatanat, sa iasa la numar, parca..
AVETI GRIJA DE VOI!
MEET THE MASTERS
FANCY MINDED
FASH
ON THE STREETS
BIZ
ARCHIVE
-
▼
2009
(239)
- decembrie (23)
- noiembrie (24)
- octombrie (33)
- septembrie (42)
- august (31)
- iulie (18)
- iunie (15)
- mai (9)
- aprilie (11)
- martie (18)
- februarie (6)
- ianuarie (9)
2 reactii:
0 reacţii... asta e şi mai şi.
Astfel de poveşti ar trebui să dea de gândit. Prea mulţi tineri care se-mbătrânesc voit, pentru... nici măcar ei nu ştiu pentru ce.
:( Eu am incercat sa scriu, voi - peste 100 - ati citit si cativa ati si stat un pic in loc, la un gand..
Pentru mine e bine atat. De regula, suferintele mele, postate pe blog, n-au fo comentate niciodata.. dintr-un respect al intimitatii, banuiesc. Dar au starnit la gand, ceea ce e foarte important!
Multumesc pentru reactie!
Trimiteți un comentariu