Se afișează postările cu eticheta barbatul si moda. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta barbatul si moda. Afișați toate postările

BLOGGERII, în primul rând

| | 0 reactii »
Din ambiţie şi cu multe bartere, femeia frumoasă (moda românească) a ieşit din casă, în 2010, în două locuri ce-i merită prezenţa: Clujul şi Iaşiul. Iar păcatul n-a mai fost că n-o vede nimeni. Ci că n-o vede cine trebuie.

Dar de asta se vor îngriji atent, din toamnă, Laszlo Forray şi Ovidiu Buta, nici nu mă îndoiesc.











Cine a văzut-o a vorbit-o nu pentru cum ar fi de purtat cu mândrie pe stradă, ci pentru cum a „scăpat” de pe tocuri sau pentru cum s-a trezit goală, „apucată” de-o criză morală, sau pentru cum o Amalia, în lipsă de Năstase, şi-a refuzat-o vehement, din neştiinţă, pentru ca apoi să se sucească-n sentimente...

Sau cam pe astea i le zice Google oricărui curios.

Apropou, Google ăsta nu prea îi place încă pe bloggerii de modă. Ca urmare, omul de rând, poate doritor să afle ce se mai poartă şi cine i-ar mai merita atenţia, în afară de Botezatu şi Ciobanu, ajunge mai tot timpul în bălăriile unor site-uri de femei sau cotidiene online care relatează să n-adoarmă... nimic nou. Din lipsă de oameni de teren sau de oameni curioşi pe teren (jurnalişti le zice).

Şi câte noutăţi ar fi de împărtăşit, numai bloggerii de modă ştiu. Sau... ei, în primul rând.











„Să ajungă şi moda să conteze, între toate”. Mă ţineţi minte cu miza asta, doar v-am supărat şi pus pe gânduri, la începutul anului. Şi-o să vă pun iar, dragi bloggeri de modă.

Vă scriu, acum, trecută prin jurnalism de business, prin comunicare, prin blogging, şi, cel mai relevant, prin management de cotidian online. Şi vă scriu aşa: aţi stat în primele rânduri ale show-urilor de modă din Cluj şi din Iaşi pentru că mişcarea asta e pe val „’n-afară”.

Din poziţia voastră puteţi insinua cel mai natural decizii de cumpărare. Din poziţia voastră puteţi să creşteţi pofta pentru anumite piese, chiar să-i ajutaţi pe unii creativi să facă business.

Numai că, spre deosebire de cum e „’n-afară”, voi nu aveţi încă nici un public restrâns, dar premium, cu superputere de achiziţie, nici un public numeros, cu superputere de gălăgie. Trebuie să asudaţi încă vreo cinci ani ca să vi-l construiţi.








De fapt, să luptaţi pentru ca tot mai mulţi români să ajungă să ştie mai mult de două sau trei nume de designeri români, respectiv mărci locale de modă cu adevărat merituoase. Să afle pe ce-ar merita să-şi cheltuiască mai isteţ banii şi să ajungă să poarte piese locale cu mândrie.

Asta dacă vă propuneţi ca blogurile voastre de modă să aibă un rost în modă.

Sigur, vă veţi lupta supranatural cu bună parte din media ca să ajungeţi să aveţi asemenea putere de conversie şi să treceţi, de fapt, podul, cu moda, spre stradă, traducând fandoselile şi inaccesibilul de la teve în ceva foarte uman, chiar gospodăresc.

Dar nu mai bine vă văd eu, din toamnă, în primul rând al show-urilor ca bloggeri de modă ce relatează pentru cotidiene online sau pentru site-uri de femei?

Lupta de care am amintit ar fi mai uşoară, lucrând deja pe publicuri de zeci de mii de internauţi. Dar în cunoştinţă de cauză, spre deosebire de cine lucrează acum pe aceste publicuri.














Dacă vreţi să luptaţi, vă îndemn, deci, să încercaţi colaborări punctuale în presa mare. Şi... da, e de luptat pentru moda românească la ea acasă.


GUEST POST CAROLA'S MUSINGS

Citeşte şi Fashion Week, ziceţi? SAU Fashion Week, post-factum

SELECTZIUNI

| | 3 reactii »
VOI VEDETI CE VAD SI EU?

































PHOTO CREDIT: Jak&Jil + Fred the Mole

Adina Nanu si Ovidiu Buta

| | 2 reactii »
Adina Nanu aranja delicat fructele in portelanuri, in sufrageria ei din Primaverii; astepta o gasca de zece iubitori de moda, la povesti, cu foarte multe valize de podoabe deschise. Toate - viata ei, de istoric al costumului.

A fost prima si ultima data cand m-am imbatat cu naftalina dulceaga a modei vreme de doua secole; a fost cand am invatat bine urmatoarele: "La vie est trop courte pour t'habiller triste".

Ne-a talcuit opt ore hainele, cat sa-i ajunga sa ne treaca prin muulte probe de stil si sa ne desluseasca toate "fentele" modei. Cat sa-mi tina de motivatie pentru lansarea blogului A Lady Look.





Ovidiu Buta tragea elegant-"am vreme" din tigara, pe scarile din Conta 6; era cel mai bun moment sa-mi verific ardeleneste-asezat mailul de colaborator la Dialog Textil, de la PC-ul lui de critic de moda.

De fapt, cel mai gresit moment posibil: computerul s-a blocat din doua combinatii de taste, el s-a-ntors prea repede in redactie si m-am pomenit cu un fel de urlet blajin. "Acolo e toata viata mea, stii, nu?".

Asa simpatic si alunecos ne-am cunoscut. Si-au urmat neasteptatele "Darling, suna foarte bine. Scrii ceva si pentru mine?" sau "Dear, nu mai da credit unor gunoaie!". Plus muulte altele, de o grija anume.



V-ati prins, nu degeaba am povestit inceputurile mele cu ei: oamenii astia doi chiar imi sunt foarte pretiosi. Dar cel mai pretios e CEVA-ul care implineste prietenia lor: cartea Barbatul si Moda.


SA FIE BINE PRIMITA!