Tinerii designeri romani vor sa faca moda, nu un lohn muribund. Tocmai de aceea se dezic de patronii din industrie cu viziune limitata si, ambitiosi, isi construiesc un business propriu. Ei ajung sa vanda foarte bine creatii unicat, on-line, acolo unde le e si publicul, contribuind la reconfigurarea pietei autohtone de moda.
În ultima săptămână, prietenii mei au vorbit sigur mai des cu părinţii lor: au sunat măcar o dată acasă pentru a întreba dacă au avut varicelă în kindereală, hihi (ca să se asigure că nu îi virusez, workaholici fiind). Boala mea a fo prilej de armonizare a networkingului familial, după spusele lor, ceea ce mă superbucură!
Zilele astea am fo coplesita de nevoia de a izbucni in lacrimi. Inca n.am facut.o, constienta ca mai-raul e dupa colt. I believe it's not over yet..
"Păi am pornit şi eu o firmă de consultanţă". Asta mărturisesc ză secsi pipăl.
„Rozalb de Mura Store este casa contemporană şi primitoare a misteriosului baron călător Rozalb: un spaţiu viu, în continuă transformare, reamenajare şi înfrumuseţare”, explică Rita Ferencz, directorul magazinului care se metamorfozează în fiecare sezon.
Rozalb de Mura Store s-a dezvoltat ca o platformă de colaborări inedite între creatori de modă, artişti vizuali, muzicieni şi scriitori, ca o relaţie armonioasă între modă, artă şi societate. Labelul Rozalb de Mura este evident unul avangardist, destinat tinerilor cosmopoliţi, situaţi deasupra trendului general din fiecare sezon, care prin haine nu fac altceva decât să îşi exprime personalitatea: „Clienţii noştri sunt curioşi, fără prea multe complexe, informaţi, creativi, ei susţin designerii locali şi sunt articulaţi şi critici în alegeri”. (R.F.)
Şi pentru că store-ul găzduieşte pe lângă brandul Rozalb de Mura şi creaţiile tinerilor designeri români Carmen Secăreanu şi Kuki Constantinescu, am rugat-o pe Rita Ferencz să ne împărtăşească opinia sa în ceea ce priveşte stadiul de evoluţie al modei autohtone care targetează tinerii: „Cred că există o serie de confecţioneri care au o ofertă dezirabilă pentru tinerii români din marile oraşe. Am observat şi câteva încercări de labeluri în zona denim şi streetwear sau câteva nume care fac afaceri bune în zona mass market, dar mai este clar loc de îmbunătăţiri la originalitate în design şi la branding, dar şi la calitatea producţiei”.
Rita Ferencz spune că tinerii încep să-şi folosească tot mai mult imaginaţia atunci când se îmbracă şi că au de unde alege dintre confecţiile româneşti, tot mai contemporane şi mai diverse, unele aflate chiar în procesul anevoios de dezvoltare de brand.. „Dar publicul trebuie informat în mod constant despre ce se intamplă în moda românească pentru a putea face mai rapid tranziţia spre un sistem real competitiv! Din păcate, în afara câtorva reviste profesioniste, moda şi designerii români sunt prezentaţi la un nivel penibil-superficial în presă”. (R.F.)
Cu ajutorul comunităţii cultural-creative, store-ul Rozalb de Mura a reuşit să educe puţin câte puţin gusturile în materie de modă în Bucureşti, „mai ales că mulţi am fost până nu de mult prizonierii lui strâmt-egal-sexy”.
În viitor, echipa Rozalb se va strădui să facă tot mai incitantă experienţa tinerilor care intră în magazin printr-o serie de evenimente creative. “Suntem foarte interesaţi şi de modul în care publicul din afara capitalei percepe, experimentează şi răspunde propunerii noastre şi avem semnale bune din ţară, dar lucrurile se dezvoltă mai încet, pentru că, fiind vorba de un label de nişă, suntem atenţi la detalii şi am impus un set complex de condiţii potenţialilor retaileri”, concluzionează directorul Rita Ferencz.
Magazinul Ummagumma promovează o cultură a fandoselilor. „Sunt haine şi accesorii altfel, nonstandard, care spun o poveste - fuste şarpe, bolerouri tralala, şalvari urbani, pompoane în miez de rochii, înscrisuri aiurea pe pantofi, cercei libelulă”, povesteşte Oana Maria Toma, proprietara buticului din Bucureşti.
La magazinul din Calea Victoriei, tinerele dau banii pe o modă lipsită de clişeele comerciale prezente în orice mall. Oana Toma consideră că publicul magazinului este unul pasionat de modă, dar nu fashion-victim: “Cumpără haine şi accesorii care îi plac, care îl definesc, dar nu cumpără neapărat ce este descris în reviste ca fiind la modă. Nu cumpăra nume mari, inscripţionate cu litere enorme. Cheltuieşte sume corecte”.
Designul interior şi piesele expuse la Ummagumma oferă inspiraţia pentru reinventarea necesară ieşirii în cotidian. Grupul actual de expozanţi e format din Claudia Castrase, Kinga Varga, Florentina Giol, Diana Bobar şi marca pariziană D-T-C la secţiunea haine, Coca Zaboloteanu şi Aiurea Shoes la secţiunea pantofi, Unda la secţiunea genţi şi bijuterii fantezie.
Oana Toma consideră că tinerii sunt tot mai interesaţi de moda noului val de designeri români, creditaţi încet-încet de revistele de specialitate: “Tinerii din România cunosc, apreciază şi poartă modă românească. În plus, încep să-şi rafineze gusturile şi să renunţe treptat la produsele de serie”. Aspectul acesta se simte la nivelul vânzărilor Ummagumma care au întrecut aşteptarile. Astfel că, pentru 2008, proprietara îşi propune o cifră de afaceri de o sută de mii de euro.
Îmi doresc să vă ofer o percepţie echilibrată asupra vieţii cotidiene, nu vreau să vă induc doamne-fereşte o stare emo care ar conduce la îmbolnăviri din senin.. (trăiască Funar şi Ghişe şi, mai ales, GRIJA LOR PENTRU APROAPE)NAJPA: TinaR a contrafăcut cu bună ştiinţă şi a comercializat eşarfe de mătase cu însemne identice cu cele ale Louis Vuitton (zice sentinţa Tribunalului Bucureşti). Pe la sfârşitul lui 2007, când franţuzii au acuzat, fondatorul companiei româneşti a răspuns degajat că Louis Vuitton vrea doar să-şi facă publicitate... :))))))))))))))))) Tipic mioritic.
MIJTO: TinaR pregăteşte lansarea primului showroom de îmbrăcăminte deschis nonstop din România. Un pas mare mioritic, o tendinţă faină pe piaţa de retail. Un loc unde la orice oră din zi şi din noapte fashionistele vor putea studia ultimele stiluri şi tendinţe în confecţiile de damă, pare-se. Poate aduc şi consilieri vestimentari, ceea ce ar fi prea nais.
P.S. Am eu senzaţia sau chiar e dizgraţios când intri în magazin românesc de brand şi miroase persistent a CHINA? Apropo :))
MaiMultVerde şi UniCredit Ţiriac Bank deschid în curând primul centru de închirieri de biciclete din Bucureşti (în campus la Drept) şi amenajează şi standuri speciale pentru parcarea velo-urilor pe la universităţi, pe la Cărtureşti şi pe la sediile UniCredit.
Hoinăream azi, alături de amicu' meu de la SRI, (se-nţelege, ultra-serios-impenetrabil, totuşi sympa, cu ochi smart-sclipi) şi am dat de multe holbături la cizmele mele purtate cu pantaloni scurţi cu pense în mijlocu' verii.
Citeam cum că să fii TRENDY nu mai e deloc elitist, costisitor şi complicat, ci MAINSTREAM.
Am ieşit din facultate. Jurnalisto-Piaristă.
Fascinată de blogurile din străinătate de moda străzii, de creativitatea şi de stilul persoanelor pozate, tanăra şi-a pus în cap să ţină şi ea un blog pe care să posteze fotografii cu outfituri interesante de pe străzile din capitală. „Mulţi se uită fugar cum sunt unele persoane îmbrăcate pe stradă, eu le şi pozez atunci când le întâlnesc”, mărturiseşte Maria.
Persoanele pozate sunt majoritar tineri dichisiţi, care nu se îmbracă la întâmplare, dar care gândesc relaxat moda: „Este interesant să observi schimbările de la un sezon la altul, e implicată şi dorinţa de a surprinde care dintre tendinţe sunt preluate de publicul larg. Cum spunea Coco Chanel « A fashion that does not reach the streets is not a fashion »”.
Maria munceşte să actualizeze cât mai des blogul, ca să-şi ţină la curent vizitatorii. Ea şi-a propus să dărâme prejudecăţi şi să prezinte românilor şi celor interesaţi de modă, din alte părţi ale lumii, un Bucureşti al tinerilor moderni, care se îngrijesc de look-ul lor, al evenimentelor cultural-alternative şi al artiştilor care promovează ineditul şi creativitatea.
Interesant de ştiut de unde se îmbracă tinerii noştri şi pe ce tip de haine pun ei preţ.. „Am întâlnit atât persoane care îşi cumpărau preponderent din mall, din magazine cunoscute din Bucureşti sau de pe Internet, dar şi persoane care aveau piese cumpărate din SH-uri. Cât despre nonşalanţa de a purta din magazine second-hand.. unele persoane ezitau când îmi spuneau iar altele aveau o atitudine de genul «mi-e nu-mi pasă de modă, eu mă îmbrac din SH». Apoi există un adevărat curent handmade.. mulţi tineri îşi cumpără haine şi accesorii de la târguri şi magazine ce promovează nişte artizani moderni”. (M.T.)
După ce timp de un an de zile a luat pulsul modei străzii, Maria Tudor ne împărtăşeşte percepţia sa asupra stilurilor care se disting: „Observ destul de multe persoane care se îmbracă bine, dar totuşi cuminte.. rareori întâlnesc persoane mai curajoase, care să sară în afara regulilor şi tendinţelor generale sau de grup. Stilurile de stradă sunt un amestec de elegant/ casual/ hippie/ chic/ trendy, cu accent pe haine practice si confortabile”
BUCUREŞTI http://urbnstyle.blogspot.com
HELSINKI http://www.hel-looks.com
LONDRA http://facehunter.blogspot.com
NEW YORK http://thesartorialist.blogspot.com
PARIS http://easyfashion.blogspot.com
TOKIO http://www.style-arena.jp
Aveam eu la un moment dat timp liber şi nu ştiam cu ce să-l umplu.. Am googăluit şi-am dat de nişte cursuri, ţinute de nişte oameni fensi la minte, pe la o fundaţie care nu-mi suna..
"MIGRATORII", un documentar despre încercarea românilor de a-şi găsi norocul prin ţări străine, despre integrare cu succes ori discriminare şi despre dorinţa de reîntoarcere în ţara în care "te ajuţi singur", e de văzut!
