si-a mai ramas frumos si bine

mi-era rau. acum patru ani. si m-a luat nauca de nesomn, la sase dimineata, sa facem urma de masina prin nametzii ograzii, pan' la poarta. tot rau mi-era. anul asta. si m-a luat umflata de plans, tot la sase dimineata, sa vopsim poarta pan' la canicula amiezei. m-a tinut, firesc lui, intr-o tacere a muncii facute cu migala si rost gospodaresc; pana la "te iubeste tata, da?".

si-a mai ramas, de fiecare data, doar frumos si bine..