GENTALMENILOR cititori!

Ca sa jucati pe degete granitele stilistice, trebuie sa fiti stapani pe "za basic truth".





Cum foarte putine mame s-au ingrijit sa va transmita regulile de baza ale garderobei si cum foarte putini profesori-indrumator s-au incumetat sa va tina cateva ore de comunicare nonverbala (si proxemica v-ar fi fo de folos), ati ajuns la 25 de ani "cu prea multe lipsuri si excese in dulap", cum mi-au soptit, coplesite, cateva ladies.

De ce coplesite? Pentru ca, de fiecare data cand e nevoie sa va cumparati o piesa, ele trebuie sa va fie martore... Motiv foarte bun sa le salvez de la corvoada pe iubitele celor mai cititori dintre voi, incurajandu-va sa va alegeti macar camasa singuri, dupa niste indicii "la obiect"!





Camasa trebuie sa va fie ca o a doua piele, din bumbac (sau dintr-un amestec de casmir cu bumbac), pentru ca e o tesatura de viata lunga!

Ea nu trebuie sa va incomodeze nicicum in miscari: nu trebuie sa va stranga in zona pieptului, nici a taliei; daca ridicati bratele, nu e voie sa va iasa din pantaloni.

E neaparat sa o inchideti pana la ultimul nasture, la proba, si sa verificati daca intre gat si guler e lejeritate de un deget. Pentru ca intra la apa dupa cateva spalari, e bine sa va fie lejera 1,5 cm la gat, sa nu ajunga sa va jeneze, sa va provoace iritatii pe gat si sa trebuiasca sa renuntati s-o purtati intr-o luna de la achizitie.

Marimea potrivita, la gat, inseamna ca gulerul nu se "lasa", incheiat, si ca arata impecabil cu cravata. Gulerul trebuie sa fie ferm (nici rigid, nici moale) iar varful lui trebuie sa stea sprijinit pe piept, nicidecum indepartat!

Manecile trebuie sa porneasca de la capatul umerilor si sa va ajunga la capatul incheieturii cand strangeti bratele.

Nasturii de sidef (care nu se rup, nici nu se sparg, deci sunt minune) trebuie sa fie plasati cam la 7 cm unul de altul, astfel incat sa nu lase sa se vada parul de pe piept nici in cazul celor mai bruste gesturi...






Eu militez pentru vreo zece camasi albe si bleu, simple, neaparat din bumbac de calitate (care nu e transparent), cu cat mai putine detalii (fara cusaturi proeminente sau nasturi in exces) in garderoba voastra.

Ele va salveaza discret de la gandul chinuitor "Cum asortez?" in multe situatii. Si, sigur, va permit sa puneti orice cravata va e draga, daca e cazul ei!

Le puteti purta, fara grija, si la o pereche de pantaloni din doc si un pulover in V pentru o plimbare in parc, si la un costum impecabil, din stofa de lana, in caz de intalnire notorie de business, si la jeansi de culoare inchisa si sacou reiat de catifea intr-o zi cu un eveniment sau workshop.


Hai, curaj! La bune achizitii!

Garderoba lui "cald si bine"

Hainele La Redoute sunt foarte "curate" si versatile. De saptamana viitoare puteti sa va "dati" prin catalogul de primavara-vara si sa construiti garderoba lui "cald si bine"!

Vesti bune de pe Calea Victoriei

Va povesteam, intr-o postare de wknd, ca am descoperit un magazin-minune pe Calea Victoriei, cu piese Missoni, Moschino, Chloe si McQueen la preturi bune-bune; intre prezentele straineze notorii, si un designer roman - Bianca Popp.

Pozitia pe artera, amenajarea, mixul de branduri au fo tare pe placul meu [am, inca, ceva indoieli cu privire la alegerea neaosa] si am inteles abia ieri dimineatz de-unde-pana-unde: Laszlo Forray e consultantul pe proiect, de la alegerea spatiului la cea a hainelor.

Magazinul s-a lansat ieri cu trambite iar consultantul mi-a telefonat devreme pentru o invitatie speciala. Nu puteam ajunge la deschiderea oficiala, dar, cum "inspectasem" anonim si recomandasem dinainte buticul, am pus niste intrebari la telefon cat sa va dau o veste buna in plus, az, hehe.




Laszlo Forray mi-a placut din primele noastre "povesti", pe mail, in vremea cand gestiona afacerile Victoria 46, Day&Night si Petit's. Eu il incurcam cu intrebari de logica a investitiilor, lui chiar ii facea placere sa caute si sa-mi serveasca cele mai pertinente raspunsuri, asa ca din ping-pong ieseam, mereu, amandoi [jurnalist si manager], motivati sa intamplam lucrurile tot mai win-win in piata.

Pana sa facem echipa, cu planuri de comunicare impecabila pe cele trei multibranduri de lux, el a hotarat sa-si dea demisia de la HFC. Cred ca businessul-mare devenise mult prea "dulapul" proprietarei, hmm... L-am regasit la vizita lui Diane Pernet in Romania, sustinuta de hotelul Residence dupa sugestia lui.

Vestea buna de acum? Laszlo Forray e-n proces de "scouting" prin gasca designerilor romani. Magazinul de pe Calea Victoriei isi asteapta creatori tot mai valorosi, pam-pam!

Miscari de an nou [Chanel]

Za twist s-a produs deja in relatiile caselor de moda cu publicatiile glossy. Multe branduri au renuntat sa-si plaseze reclame in reviste in 2010, incumetandu-se sa-si „agate” clientii prin noi forme de promovare.

Chanel da lectii! Casa de moda pariziana tocmai a anuntat lansarea unei reviste proprii, 31 Rue Cambon, distribuita in toate magazinele de brand din lume.

Cat despre online, Chanel l-a luat cu asalt de acum doi ani, oferind consumatorilor de moda continut video (prin You Tube) care potenteaza colectiile Paris-Moscova pre-fall 2009, Paris-Venetia resort 2010, Paris-Shanghai pre-fall 2010: marturisirile lui Lagerfeld despre documentarea creatiei, secvente din backstage de la prezentari, making-off al campaniilor de advertising.

Continutul eliberat prin sectiunea Chanel News, de pe website, actualizat la cateva zile, incepe sa fie si el foarte apropiat de continutul unei reviste, anul acesta: un video cu Lily Allen la probe, o secventa de balet filmata in salonul haute-couture din Cambon 31, fotografii din apartamentul lui Chanel, jurnalul lui Lagerfeld, schite de colectii...




In 2010, publicitatea din media conventionale a devenit zgomot iar consumatorii au ajuns s-o „blocheze” fara regrete. E firesc, astfel, ca si brandurile de moda sa incerce sa se insinueze mai personalizat, chiar terapeutic in viata lor, pentru a le redeschide apetitul si buzunarele.

Solutia recaptarii bunavointei si interesului pare sa fie generarea de cat mai mult continut (online) cu potential de viralitate: ceva inspirational trece foarte usor din internaut in internaut si „imbolnaveste” rapid tot Internetul.

Miscari de an nou [Hermes]

La sfarsitul anului trecut circula zvonul ca rusii vor fi foarte curand devansati de chinezi la achizitiile high-end din Europa.

Apetitul chinezilor pentru lux i-a convins pe gestionarii afacerii Hermes sa investeasca, in 2010, in constructia unui brand premium fabricat in China dupa „chipul si asemanarea” acestora, distribuit doar aici si la Paris.

Brandul Shang Xia inseamna materiale chinezesti, design inspirat de artele decorative locale si croiuri dupa dimensiunile specifice pietei de referinta.




Personalizand integral oferta, retailerul francez de lux investeste, de fapt, intr-o prima strategie de fidelizare a asiaticilor.

O data cu productia oficiala in Asia pentru Shang Xia, Hermes gireaza si un lux accesibil (datorita fortei de munca mai ieftine), fara sa ruineze, totusi, pozitionarea brandului-mama.

Incet-incet, prejudecata care planeaza asupra etichetei „Made in China” se va spulbera iar razboiul cu piesele contrafacute in Asia va capata un twist, hmm...

Lights ON

De cateva luni, Andreea Badala isi pune la bataie ideile in atelierele Alexander McQueen. Lucian Broscatean, in atelierele Wendy&Jim. Povestile amandurora, curand!





Zilele astea, Ludmila Corlateanu e la Paris, la targul Atmosphere, cu rochiile ei pentru fete cuminti. Corina Vladescu e la Berlin, la targul Premium, si la Paris, la targul Who's Next, cu piesele ei hip.

Sa le tinem pumnii sa obtina comenzi consistente, sa-si poata creste, astfel, afacerile si sa raspandeasca "Made in RO" in toata lumea!

Sa ne scaldam nitel in UTOPII

Sunt asa de prinsa in definirea posibilului, de vreo sase luni, ca nu mai stiu cum e sa fiu prinsa in imaginarul lui Peste-Poate-de-Bine-si-Frumos.

Sa te scalzi, intr-o dupa-amiaza, in toate soiurile de utopii poate fi chiar terapeutic, pe cuvant de non-visatoare! Am inteles asta, iar, acum doo zile, cand i-am citit fanteziile lui Etienne Mineur despre, hmm, personalizarea in masa din urmatorii cinci ani.




Ce daca, in Romania, iPhone-urile nu sunt in toate buzunarele, ce daca romanii nu stiu inca mai nimic despre TabletPC-uri, ce daca ei... habar n-au sa foloseasca Google cat sa fie constienti macar pe ce lume traiesc? CE DACA?

Etienne Mineur face un exercitiu grozav de imaginatie 2010-2015 care merita intru totul savurat! E despre presa si consumatorii ei. E despre Internet, filme si telefonie. E SI DESPRE MODA.




O moda care nu mai traieste (in primul rand) pentru jurnalistii si buyerii guru, ci pentru marele public. O moda care e, astfel, de vanzare online inca din timpul unui show.

O moda a textilelor inteligente, video, tactile. Reactive, de fapt, la poluare si unde electromagnetice si wi-fi si bluetooth si, culmea, la proximitatea prietenilor din retelele sociale!

O moda in care marile branduri propun haine descarcabile de pe Internet, pe care sunt brodate logo-uri si IP-uri. Noul lux (cu noua lui senzatie de unicitate) pare sa fie, asadar, digital numeric.

DE NECREZUT?




P.S. Multumeeeeeesc lui Octavian Coifan, din dulcea Franta, pentru recomandare!

Spatiul comercial in 2010

Oare comerciantii romani vor investi pentru a servi experiente neconventionale sau terapeutice de retail consumatorului care se lasa, acum, mult mai greu convins?

Sau, din contra, vor face compromisuri si mai mari decat in "varful" crizei la amenajarea magazinelor, din nevoia de a-si conserva banii castigati cu mult mai mult efort?

Matius Ichim, Fashion Retail Designer, aduce vestile lui 2010 din piata locala de moda, dupa moralul si logica de actiune ale clientilor studioului sau de creatie.




Prea putine vitrine agata, spunand povesti, in Romania. In prea putine buticuri locale de moda ai loc de-ntors in cabina. In si mai putine, un insotitor de shopping se poate recrea pe o canapea. In unele magazine trebuie sa te descurci cu lumina ramasa rest de la becurile arse, care iti arata negru in loc de bleumarin… De ce?

Imi place sa cred ca nu mai exista retaileri locali care pur si simplu nu cunosc aceste detalii sau nu le inteleg puterea de a atrage si fideliza clientii. Multi fac compromisuri din nevoia de economie, unii doar copiaza prost conceptul unor case mai mari, cu intentia de a-l reduce la "esenta".

Sunt si comercianti care, in mod voit, renunta la detalii in spatiul de retail pentru a nu speria "vanatul"; nu vor sa dea impresia de "lux" pentru ca, astfel, consumatorii n-ar mai intra in magazin, crezand ca e prea scump pentru buzunarele lor.

Pentru ei, lumina e rezultatul lui "Punem niste spoturi!" iar cabina de proba se amenajeaza in depozit, la un loc cu sacii cu umerase si galetile cu mopuri, de care o separa "o perdea din catifea grea". Cele mai multe asemenea magazine se gasesc in IDM, BIG, SIR, H.




Adolescentii ai caror parinti castiga, pe luna, insumat, cel mult trei mii de lei, de exemplu, nu-si permit sa-si cumpere haine de brand, din mall. Ca sa faca fata concurentei vestimentare acerbe din gasca sau de la scoala, isi cauta haine aproape la fel, dar no name, chinezesti sau turcesti, la preturi mult mai mici, in magazinele de care pomeneam.

Ei se vor intoarce mereu in aceste magazine pentru piesele-surogat. Si le vor gasi, mereu, la un pret aproape corect. Nu-si vor dori, asadar, in postura de client, decat un produs; nu cabine generoase de proba, nici oglinzi care sa nu deformeze imaginea, nici o redare impecabila a culorii.




Despre cat costa un proiect de shop design in RO, despre indiciile unui spatiu de fashion retail functional sau despre cum impiedica eficienta pe metru patrat fantezia in designul de magazin, pe Fashion&Business, afcors!

C-o fi, c-o pati

De vreo cinci ani, de cand tot copilaresc studiind jurnalism si PR, in mine se dau permanent lupte intre cei doi demoni "meseriasi".

Imaginati-va ca ma epuizez, in fiecare saptamana, cautandu-mi argumentele. Strang, tot strang, cat sa-mi fie odata clar in ce rol vreau sa traiesc. Si niciodata nu mi-e. Si continuu sa vietuiesc, vorba aia, cu dubla personalitate.

Cand il citesc pe Mihnea Maruta, vreau sa ma "fac" mai jurnalist. Cand stau la povesti cu Sorana Savu, vreau sa ma "fac" mai PR-ist. Ce mi-o iesi, daca o tot tin asa, habar n-am, zau!




Cum in presa nu prea-i de joaca in momentul asta, az blogaresc, mai in gluma, mai in serios, pe unde-mi permit nitel umor: in PR-ul lui 2010.

El n-o sa mai poata fi nicicum despre "floricele si dantelute". Ca sa-si reierarhizeze poftele, consumatorul-stapan o sa vrea argumente si relevanta, ohooo!

Iata cum nu "relatiile", ci cunoasterea publicurilor, cum nu seductia, ci increderea vor face treaba buna anul asta! Ca la carte.

Bani in plus, adica de CSR, n-o sa mai prea fie. Asa ca o sa se vada bine ce companii pun cu adevarat pret pe implicarea sociala, hmm...

Tot in lipsa banilor, PR-ul se va scalda, afcors, in chinurile creativitatii demne de stire sau de loializarea angajatilor.

Deadline-urile pe raspunsurile managerilor vor fi scurte-scurte, ca tot traim Revolutia pixelilor care castiga teren pe repede 'nainte.

Din online vor veni cele mai multe intrebari si va fi multa munca de lamurire cu biznismenii, mai ales ca s-au prins cat se expun (si laudelor, dar mai ales criticilor) in plus "dandu-se pe net"...

Cum, pentru consumatori, timpul liber a ajuns sacru, PR-ul va fi nevoit sa intervina in filme, carti si muzici printr-un brand placement muuuult mai filosofic, artistic, distractiv.

Comunicatul de presa va ajunge vizual si linkual, "siliconat prin partile sale mai... lasate sau lesinate", cum foarte bine zice Eliza Rogalski.


CE-AM UITAT? CE-O SA-I MAI MANANCE ZILELE OMULUI DE PR in 2010?

Joaca de-a Frumosul

EU imi clatesc ochii cu oameni faini. VOI la ce mai mesteriti, de-a ce va mai jucati?

DUPA

Inainte de operatie ma straduiam sa prind curaj. Si incercam sa ma veselesc cu tot soiul de socoteli [de cate ori am luat in gazda purici din autobuze, trenuri, avioane si cati ar fi in total, de exemplu], ca sa-mi risipesc gandurile rele.

Nu era, de fapt, nicidecum nevoie de vitejie silita sau de ganduri neaparat bune. Fusesem convinsa ca voi iesi din operatie mai sanatoasa decat am intrat, toti parametrii interventiei erau perfect controlabili, asa ca [sa v-amintiti asta] ce atata zbucium fara argument?


Am ascultat Roisin Murphy [ma intelesesem in avans cu gasca din sala] in ora aia jumatate cat chirurgul m-a taiat, a cotrobait, a prins de urechi infectia, a dat cu ea de pereti, a zvarlit-o intr-o gaura neagra si m-a cusut la loc.

Am cerut Mars si Cola dupa, afcors! "Bine ca n-ai pofta de smantana, ca de-asta chiar nu e voie", mi-a vanturat medicul-sef aratatorul. Si gata.



Nu povestesc de "surprizele" postanestezice ca sa nu cad si eu in desuet, v-ati prins. Operatia mea a fo de vis, da?

Si daca v-ati scaldat in emotii, din cauza ei, ieri, va multumesc pentru grija. Dar ar fi fo de-o asemenea grija, mai degraba, atunci sau atunci. Alea dureri, nu asta de acum! ;)


Chestiunea fiind impartasita, cine vrea sa-mi numere atzele?

rasu - plansu

Cum ce il califica pe Dan Bittman pentru postul de consilier la Finante? Succesul inregistrat cu melodia "Banii vorbesc"! Judecand dupa tipul de magnet al organizatiei, lipsesc din echipa de la Minister: Guta - "Valoarea mea", Puya - "E foame de bani" si Bucurenci - "Mai mult verde", sa fie show-ul SHOW, vorba Catavencilor.




Dar oare ce il califica pe Tony Blair pentru postul de consultant pe expansiune in grupul de lux LVMH? Jobul asta o fi singura cale de a-l prinde la un spritz pe Gorbaciov [ca tot l-a prins si pe el la inghesuiala Louis Vuitton, intr-o campanie], hmmm...

Cum se face CA?

Prin iunie, anul trecut, am primit invitatia sa ma probez si incant cu haine Bianca Popp, intr-o cafenea. Eram prinsa in prognoze pentru doomiizecele retailului local de confectii.

Totusi, m-am oprit si m-am dat pe gugal, pe subiectul-invitatie. Dar mi-am continuat analizele, zicandu-mi ca pierd mai croitorie pentru soare si vant decat design. Si ca nu e neaparat sa o descopar atunci.


Prin decembrie, tot anul trecut, am stat la un reality-check cu Diane Pernet. Am intrebat-o si cu ce ramane in gand dupa ce a descusut o saptamana la creativitatea romaneasca? "M-as intoarce in Franta imbracata in creatiile Biancai Popp", mi-a marturisit. Si m-a lasat tablou [dar la fel de indoita de design ca in iunie].


Ieri, de foame, am luat-o accelerat pe Victoriei-in-jos. Am intrat, totusi, de curiozitatea macinanda a meseriei, intr-un magazin care a umplut, de curand, unul dintre golurile foarte vizibile ale arterei.

Am uitat de stomac, zece minute, printre piesele-chilipir Chloe, Missoni si Moschino [din colectii trecute, pana in 150 de euro], se-ntelege! Si-am descoperit, dupa juma' de an, si piesele Biancai Popp; singurul creator roman din butic [sunt tot indoita, daca sunteti curiosi].



M-am intrebat, sigur, cum se face CA? Ma amagesc cu urmatoarea explicatie: un buyer i-a cules piesele, cu multa incredere, dupa ce a citit povestile mele cu Diane Pernet, hehe... Cel mai probabil: magazinul-chilipir e chiar al creatoarei, care s-a gandit ca e vremea sa si traiasca din moda [etichete] in RO.

Voi cum "simtiti" creatiile ei?

Revistele glossy, in "bataia" lui 2010

Cum vor mai obtine REZULTATE in piata si cat e de MUST prezenta online?


Cand Procter&Gamble, companie fruntasa in clasamentul advertiserilor, isi reduce, pentru prima data in istorie, cheltuielile de promovare, de la un an la altul, e semn ca afacerile nu mai sunt ce-au fost.

Cand si L’Oreal, si Unilever conteaza, din primul semestru al lui 2009, pe un buget de publicitate cu 60% mai mic decat in primul semestru din 2008, e semn de criza in presa glossy romaneasca.

Invataturile lui 2009 pentru mass-media locala: timpul inseamna bani, mai ales cand ii pierzi; el poate insemna si disparitia, daca nu-ti ajustezi realist costurile la noul nivel al veniturilor.





In anul de criza, cele mai afectate segmente media din Romania au fost printul (-50%) si OOH-ul (-35%). Televiziunea a inregistrat si ea un minus de 30% in veniturile din publicitate; cea mai severa scadere inregistrata vreodata de acest mediu, chiar daca a trait un an electoral.

Daca e sa gandim in bugete de publicitate, dominatia televiziunii va continua, fara indoiala, in 2010. Dubiile apar la felul in care se vor imparti bugetele advertiserilor intre print si online, anul acesta, si la tipul de continut editorial care va atrage mai multi consumatori, implicit mai multi bani.

De cateva luni, de cand au inceput sa se stranga datele-cheie din presa lui 2009 (inchideri de publicatii, concedieri, inaugurari de divizii new-media), apar constant predictii.

Ca Internetul e viitorul pentru presa si ca se va transforma, in cinci ani, in al doilea cel mai important mediu de publicitate si in Romania. Ca cititul ziarului de hartie la cafea va ajunge la fel de raspandit ca filatelia, intr-un deceniu.

Ca e de amplificat, incet-incet, discutia despre perceperea taxelor pentru continutul online. Ca traim si noi o Revolutie a pixelilor care castiga teren pe repede-nainte.





Locul revistelor glossy in Revolutie sau despre o posibila existenta profitabila in print

„Glossy-urile au sanse de supravietuire in print fiindca sunt aspiratoare de reclama. Oricata criza e, banii tot mai apar in segment. Continutul are, totusi, probleme mari, in Romania”, puncteaza analistul media Iulian Comanescu.

Publicatiile glossy sunt inca intelese ca pline de mondenitati, pe plan local. Astfel ca, pentru a avea rezultate in piata, in 2010, revistele vor trebui sa produca, in print, un continut de calitate care sa inlature prejudecata frivolitatii: „Important va fi sa vina cu o oferta editoriala cu adevarat de calitate. Probabil ca cititoarele ar plati bani buni pentru asa ceva”.

Ele vor trebui sa invete sa functioneze, de fapt, dupa logica americana a tipologiei, care le cere colectionabile.

Hartia va ramane mereu favorizata in zona revistelor de foarte buna calitate tipografica, potrivite pentru momentele de ragaz prin materiale care tin piept trecerii timpului, care ofera, judicios, imaginea lumii la un moment dat si povestile, istet scrise, ale unor personaje relevante.

„Teoria mea e ca, la fel cum avem carte-obiect, vom avea si reviste-obiect”, anticipeaza Iulian Comanescu.





Glossy fashion-related: cum, pentru cine, unde?

„Ce vrei sa fii pentru cititorii tai?” e intrebarea-cheie si in publishingul de reviste de moda, in 2010, in opinia lui Stefan Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit.

De la confidenta sau partenera de evadare la mentor sau retetar, cu cat e mai clar raspunsul, cu atat e mai clar ce continut si ce atitudine vor construi o diferentiere pentru o revista care urmareste rezultate in piata.

„Vad viitorul luminos, daca revista de moda va intelege sa faca bine the basics: sa segmenteze piata consumatorilor de moda, sa tinteasca un segment bun, atractiv economic si sa se pozitioneze limpede in mintea colectiva a acelui segment. Ma astept ca un astfel de proces sa duca la revelatia ca un glossy fashion-related nu va avea niciodata, local, o audienta mai mare decat unul celebrity-related, ci poate una mai elevata si mai influenta”, explica Stefan Liute.





Cat despre oportunitatea de a „trece” online, inteleasa de la o vreme, nejustificat, ca „un must”, specialistul in branding nu crede ca tine de profilul revistei, ci de nevoile consumatorilor ei. El reaminteste ca, in 2010, online-ul e, inca, in Romania, „ruda saraca a printului, ce se ofera gratis doritorilor”...

Lucian Ionita, publisher Sanoma Hearst, unul dintre cei mai importanti editori locali de reviste, puncteaza ca in online nu poti „trece” decat brandul, de a carui crestere te ingrijesti, aici, mult diferit de offline, atat la nivel de continut, cat si la nivel de interactiune cu consumatorul.

El anticipeaza o stabilizare financiara a revistelor pentru 2012 (la nivelul bugetelor din 2008); abia atunci crede ca va veni si vremea experimentelor rasunatoare online.



P.S. Eu continuu sa cred ca iarna nu e ca vara, ca online-ul nu e offline si ca Romania nu e SUA! ;) Apropou de rezultate in piata: revin curand cu artificiile de continut si ambalaj vizibile, din vara lui 2009, pe alocuri, in presa glossy straineza.

IUBIRI-MINUNE, povesti muritoare?

O fata si-a dorit, la noroc, pe un blog, o cutie de televizor plina cu bomboane.

Si a primit-o! De la un baiat care, pentru ca isi cumparase un TV ca sa-i umple fetei cutia, s-a gandit sa-si ia si o casa, ca tot trebuia depozitat televizorul intr-un spatiu mai... larg decat o garsoniera.

Casa ar fi parut, totusi, prea putin inimoasa doar cu un TV si un burlac-lafaind in ea. Asa ca baiatul s-a gandit sa o ia si de sotie pe fata primitoare de bomboane! :)


E UN-CEVA-RAR frumos si curajos in intamplarea asta de acum un an. La fel si-n fotografia asta de acum trei ani! Mai stiti si voi povesti de acelasi neam?





Inca un-ceva-rar se va petrece in seara asta, parol, si va rog mult sa-i tinem pumnii! Pe la miezul noptii, un prieten va "urca" sute de baloane la geamul iubitei lui de la etajul sapte al unui colt de Iancului. E ziua EI, o pustoaica salvata dintr-o cearta cu un Mos-Craciun-stradal, pff.

Are sute de fluturi in stomac prietenul meu si zece tehnicieni in jur, afcors. Baloanele, stralucinde, vor lumina pentru cateva minute bune toata felia de cartier si ne rugam sa nu se sperie de tot fata...


Orice ar fi, vorba lui: "Nimicul iti deschide poarta catre CEVA [ce poti visa, incerca, alina, face]. Pentru onoarea noptilor ei".

To all the men I love

Te vad purtandu-ti camasa alba cu manecile suflecate, in negocieri, sau cardiganul din casmir, cat sa indulcesti sedintele aspre de buro.

Te vad in baschetii nazdravani SweaR si cu bretelele slabite, pe-o bicicleta, printre noroaiele de dimineatz ale Bucurestiului, sau in smoching, cu o camasa in carouri rosii si un papion negru oversized, printre pretentiosii unei seri de gala.

Te vad zambind cand iti vine sa-ti inchei toti cei trei nasturi la sacou, de atata frig. Te-mpiedica regula "Sometimes, Always, Never", de sus in jos, care ti-e sfanta, de la mine... ;)




Te vad chinuindu-te sa alegi UN COSTUM DE DOAMNE-AJUTA, cautand sa fie DESPRE TINE. Iata-i indiciile, de la Simona Hulber, musafirul meu in "pravalie":

- neaparat din lana; costumul din polyester e mai ieftin, se sifoneaza mai greu, dar te transpira, ohoo

- umerii sacoului ti-i imbratiseaza pe-ai tai

- maneca sacoului se termina unde-ti incepe degetul mare

- camasa iese 1,5 centimetri de sub maneca lui

- incheiat la nasturele de sus (daca e cu doi) sau la cel din mijloc (daca e cu trei), sacoul nu te strange, nici nu te scalda

- pantalonul e comod in talie si face o singura cuta pe pantof

- dunga nu merge nici spre interior, nici spre exterior, semn ca pantalonul e bine croit, iar tivul ajunge pana unde incepe tocul pantofului





La bune achizitii! Cu grija, fara sa insisti pentru un costum lejer, daca esti mai-putin-greu; pentru unul slim, daca esti mai-bine-facut; pentru... un sacou scurt, daca ai picioarele lungi! :)

Au goût du jour

Cam 70% dintre femeile din jurul meu traiesc dintotdeauna dupa "tratamentele" administrate de reviste. Si-n bucatarie, si-n pat, si-n vacanta, si-n garderoba. Cat le tine buzunarul si fizicul, de fapt, ca sa atinga acel "perfect" livrat de glossy-uri si insusit in masa drept standard de netagaduit.

"Un chin!", mi-am zis eu dintotdeauna. Si, tot chinul, doar ca sa arati de revista, hmm... Cand revista ar putea, foarte bine, sa arate de tine, de ce nu?

Tu, cu soldurile mai late decat umerii; cu sanii care dau dureros pe-afara la fiecare menstruatie; cu gambele amortite in prea multa alergatura de buro, cerandu-si mereu balerinii; cu merdenele in poseta, pentru momentele prea scurte de respiro; cu gatul mai mult incordat decat seducator de fin; cu dispozitie sa iesi la petreceri si sa arati ca o diva doar o data pe luna, hehe.





Dovada ca tu, femeia de masura 42-44, cea mai normala si mai cu putere de cumparare din lume, ai obosit sa visezi ca intri intr-o rochie 36, e chiar seria de miscari "inedite" de pe podiumuri si din pictoriale, din 2009-2010, in care si-au facut loc modelele plus-size.

Incet-incet, in moda se reinnoiesc standardele, dupa chipul si asemanarea celor care chiar ii tin pe retaileri in viata, prin consumul lor. Pentru ca moda nu-si mai permite sa vanda iluzii unei consumatoare care "face" haina. Pentru ca moda va mai fi un business, de acum, doar daca va fi nitel conforma cu realitatea...

GENTALMENILOR cititori!

Simona Hulber bibileste de mai mult de zece ani la imaginea de GENTALMAN. Acum e creativul din spatele brandurilor Cavaliere si Zenonni, "musafir in pravalie" cu povesti care-mai-de-care in 2010!


CAND SI CUM SA-TI PORTI SACOUL DE CATIFEA?

Un sacou de catifea la unul sau doi nasturi, inchis la culoare, e-un semn de fericire a garderobei, ne transmite lady Hulber!

E-o piesa superchic, de asortat si la zi, si la noapte, si la buro, si la petrecere. Poate intra in gasca, astfel, cu un pantalon de lana de aceeasi culoare, doar un ton mai diferit, si o camasa alba ori cu un pantalon de lana in dungi puternice, un pulover fin in V si un fular de matase.


LA CE TINUTA, SILUETA SI OCAZIE SA ASORTEZI O CRAVATA SLIM?

N-a ajuns ea, cravata, degeaba slim! A fost, de fapt, "motzul" armoniei slim-fit, asa ca nu se impaca decat cu o camasa atasata de un corp pe cat de... putin robust se poate! Pastrand proportiile, costumul potrivit trebuie sa fie si el departe de clasicul-larg.

"Ocaziile" cravatei slim pot fi si smart - sacou, camasa, pantalon de bumbac, si trendy - cardigan, camasa, jeans, ne asigura lady Hulber.

La Vila Fetei de Blanar

Un tata alpinist wanna-be si o mama placintareasa-minune primesc oaspeti, in 2010, in Vila Fetei de Blanar. Familisti simpatici sau gasti de 8-10 oameni de-Doamne-ajuta, dupa cum veti aparea la Bran! ;)




De cand fata de blanar a batut din picior, casa e alba, "cu floare pe ea". Strada a dat in boala lui galben si portocaliu, asa ca Vila e usor de gasit.

Veselie mare pentru masini: drumul e cel mai asfaltat dintre toate. Primarul locuieste aici, se-ntelege.

Poarta e proaspat vopsita. Blanarul si-a trezit fata intr-o zi, de la sase, sa se "ocupe" serios de chestiune...

Curtea e cea mai larga din zona; la vreo 4000 mp. Pe platoul din spatele Vilei aterizeaza, uneori, berze!

Aerul, AER. Oile, oi nazdravane. Verdele, verde proaspat. Coclaurii, buni si de dat cu placa si de-un zbor cu parapanta. Pita batuta, pita de mancat pe burta-goala. Somnul, DULCE!

Bunatati de adulmecat vreo trei-patru zile, asa cum simte si fata de blanar de fiecare data cand se intoarce acasa-acasa din Bucurestiul de ciocolata...


Daca va face cu ochiul Vila Fetei de Blanar pentru o fuga de week-end sau un concediu pretios, intrati in gasca ei de pe Facebook!

O lady profetesa la PALAT

Az sunt o lady povestitoare dintr-un iunie 2010 in care consumatorul-stapan, seditios in "gustarea" lui saptamanala de branduri, joaca pe degete retailerii; constient cat de pretiosi sunt banii lui, de fapt.

Ma gasiti la Palatul Sutu, printre profetii si profetii!

Cu gandul la un decembrie in care distinsii domni vor face cadou iubitelor lenjerie cu eticheta tesuta, nu taiata la cald [caci zgarieturile celei din urma sunt moartea pasiunii…]

Spor la citit Guest-Postu-mi-Profetesc!

o chestiune de stil

Zilele astea, din drumurile pline cu oameni care-mai-de-care am ramas cu doua imagini: o domnisoara, la vreo treij' de ani, suflandu-si prea lung nasul intr-o batista brodata-apretata si un el cu o ea, spre foarte batrani, imbracati in fix acelasi neam de fash, zigzaga-paralel pe partie.

Ar intra la anti-moda, la non-trend si la sfidare cele doua chestiuni fashionistice, asa-i? Sau poate chiar la STIL, hehe!


P.S. De amuzament: urmariti evolutia variabilelor "stil" si "vedeta" anul asta!

Cum "face" omul haina in 2010

Ma gandesc la un Sutu scufundat in pijamaua lui Marks&Spencer, tragand elegant-"am vreme" din tigara, dandu-mi de veste ca Elena Udrea s-a ambitionat sa urce si la el, in mansarda de la Palat, pentru un drept glamour la replica..

Si la un Toca ce-si intampina noile sute de mii de unici veselindu-si politicos Lacostii-luna, sub buro, pe-un acid-house ori pe-un psihedelic.

Si la un Negrutiu care-si plimba, scanteind 24 din 24, camasile Columbia intre jocurile cu plastelina ale lui Andrei-mic, sedintele de "okei" pe noi si noi barbarisme de la Institutul Lingvistic si certurile pe subiecte too-bloody-trendy-cool din redactie.

Si la un Lupsa ce surubareste, in sosetele lui CuBufnite, la magia povestilor si, neaparat, la magia muschilor, ca sa-si ridice, intr-un final, iubita de la sol fara sa respire greu.


Cum "fac" oamenii astia haina in 2010! Cum creste, asa, nemasurat, valoarea brandurilor, in asociere cu munca maiastra a domnilor, hehe