the LABOUR behind the LABEL

Cu excesul de Photoshop, cu prezenta neconventionala online si cu glamourul vedetelor care le "imbraca", brandurile high-street reusesc sa-si "cumpere" usor consumatorii.

Putini dintre acestia isi mai pun intrebari legat de ceea ce e dincolo de perfectiunea livrata, ca sa afle cat de putred e, de fapt, uneori, "miezul" unui business.

Raportul organizatiei Labour behind the Label, recent eliberat in Marea Britanie, demonstreaza ca multe dintre brandurile de moda inca isi exploateaza muncitorii din productie, platindu-i sub limita de subzistenta...




Organizatia condamna vehement lipsa implementarii unor programe sustenabile de responsabilitate sociala, in 2009, astfel incat muncitorii din tari ca Bangladesh, Thailanda, India, China, Sri Lanka sa-si poata hrani, imbraca si educa familiile dintr-un salariu decent.

Prin evaluarea salariilor muncitorilor din productia mai multor branduri high-street, Labour behind the Label a dezvaluit un adevar scandalos: acestia nu castiga, in medie, mai mult de doi dolari pe zi, fiind sclavii unei industrii care valoreaza peste 36 de miliarde de lire numai in Marea Britanie.

Levi Strauss, Sainsbury's si Arcadia (Topshop) sunt in fruntea listei companiilor condamnate pentru exploatarea muncitorilor asiatici.

Next, Gap si Marks&Spencer par sa fie retailerii care au lansat idei de ridicare a nivelului de trai in tarile producatoare, in primul rand prin cresterea salariilor -- o masura-cheie pentru un 2011 in care nu va mai conta doar "machiajul" brandurilor in decizia consumatorului!

HAI cu buna inspiratie!

BUNA INSPIRATIE pare sa fie CHEIA lui 2009… Buna inspiratie e si filtrul concursului de idei INSPIRED de anul acesta, care si-a propus acum, mai mult ca oricand, sa-i indrume si sa-i slefuiasca pe aspiranti catre locul lor din industriile pentru care se scolesc – Arhitectura, Design, Fotografie, Dramaturgie.

La scoala, profesorii se ocupa de pregatirea creativa a studentilor, de formarea unei culturi de specialitate si a unor repere tehnice. Pentru o insertie de succes insa, in industrii, e nevoie de INTERVENTIA TIMPURIE A MEDIULUI DE AFACERI in mediul educational, de confruntarea studentilor cu exigentele reale ale meseriei si cu asteptarile pietei.

Asta face Inspired: ii SCOATE pe artistii juniori DIN VISARE, cu ajutorul practicienilor seniori!

Uite cum va incurajez eu, dragii mei dragi studenti si absolventi, sa “bifati” concursul, mai ales ca va e cel mai la indemana – se desfasoara EXCLUSIV ONLINE, pe platforma www.concurs-inspired.ro. EVALUATORI va vor fi chiar cei pe care ii cititi flamand pe bloguri, pe care ii urmariti zelos la evenimente, poate-poate dau si ei un pont.. sau cei carora le admirati executiile spectaculoase.

Sa profitam, zic! Hai cu buna inspiratie!



Fashion Design

Printre membrii juriului: designerii Olah Gyarfas, Cristian Samfira, Lena Criveanu, Stephan Pelger; omul de afaceri Alexandre Eram; jurnalistii de moda Domnica Margescu, Amelia Turp, Ovidiu Buta, Maurice Munteanu.

Printre premii: internship la SonyaMod si la Sense; masina de cusut Brother; Adobe CS4 master collection; licenta completa Gemini CAD.


Graphic Design

Printre membrii juriului: publicitarii Mihai Coliban, Joaquin Bonilla, Raluca Feher, Serban Alexandrescu.

Printre premii: Internship la ACME si la Wunderman; Adobe CS4 master collection.


Accessories

Printre membrii juriului: designerii Mihaela Glavan, Kristina Dragomir, Gabriela Vlad, Coca Zaboloteanu, Edita Lupea, Carla Szabo, Ana Wagner; omul de afaceri Cristina Batlan; curatorul Dan Piersinaru.

Printre premii: Internship la DADA si la Wagner; Adobe CS4 master collection; spatiu de expunere la prima editie EXTINS din 2010.


Fashion Photo

Printre membrii juriului: fotografii Cosmin Gogu, Alex Galmeanu, Cornel Lazia, Ionut Staicu.

Printre premii: Nikon D3000 kit 18-55 VR; vernisaj la Anaid si la Musafir by Amarjit; Adobe CS4 master collection; workshop Print Academy.


Dramaturgy

Printre membrii juriului: dansatorul si coregraful Razvan Mazilu; actorii Antoaneta Cojocaru, Claudiu Bleont; regizorii Radu Afrim, Gianina Carbunariu; criticul Mihaela Michailov.

Printre premii: un spectacol “lectura texte” si o reprezentatie la Musafir by Amarjit.


Commercial Architecture

Printre membrii juriului: arhitectii Bruno Andresoiu, Anthony Willats, Dorin Stefan, Mario Kuibus, Matei Georgescu, Robert Marin, Virgiliu Onofrei.

Printre premii: vizite la Bang & Olufsen, in Danemarca si la Dornbracht, in Germania; Adobe CS4 master collection.



P.S. fostilor mei colegi de munca de la MMG: va tin pumnii sa transformati INSPIRED, curand, in concursul datator de cele mai multe joburi in industrii!

mai mult decât pare

Într-un context recesionist care îi pune pe toţi retailerii la încercare, brandul PNK CASUAL vinde la fel de bine ca în 2008, mizând pe împrospătarea săptămânală a magazinelor cu minicolecţii.

La începuturi, Patricia şi Georgiana Curuia nu au vrut să pară mai mult decât erau. S-au concentrat pe calitatea ţesăturilor şi a execuţiei, pe studiul tendinţelor şi cât mai deasa actualizare a modelelor, pe rezonabilul preţurilor şi iată că brandul pe care l-au construit încet-încet e, după şapte ani, mai mult decât ceea ce pare - în luptă cu retailerii internaţionali de pe nişă (pe Calea Victoriei, pe Fashionup.ro, în Sun Plaza...).


So, de-nvăţătură: UN BRAND PROPRIU (românesc vasăzică) a fost calea cea mai grea de a prinde un loc în piaţă, dar e afacerea cea mai sigură (controlabilă) acum.

my uichend happenings

sambata, dupa ora 18 -- o expeditie-n elegantul Ioanid, cu Fundatia Calea Victoriei.

duminica, dupa ora 14 -- o raita prin curtea cu minuni (la preturi panicant de mici) a Andreei Badala, pe Miraslau, 1.

haidetz si voi, hai, hai!

RE:

[NU E DESPRE SCOALA DE MODA DIN ROMANIA, NICI DESPRE SISTEM. E DESPRE ROMANII CARE CONTEAZA MEREU PE ALTCEVA DECAT PE EI..]


Cum sa ai, in vremurile astea, putin peste douaj' de ani si sa crezi ca scoala-ti va servi pe tava un job cu o leafa de vis sau, mai trist, sa astepti ca "sistemul" sa te ridice?


Prea pretiosii mei studenti sau proaspat absolventi de moda,

Va condamn pentru ca habar n-aveti sa folositi gugalsearchul.
Va condamn pentru ca nu va sinchisiti sa va construiti o identitate online, care ar trebui sa va stea la degetul mic; nu mai vorbesc de cea offline, imbracandu-va propriile creatii..
Va condamn pentru ca, in doi ani de cand ma intalnesc cu actori mari din industria si retailul local si international ca sa scriu despre miscarile din piata, putini mi-ati dat un mail cu dorintele voastre de a face, putini mi-ati cerut ajutorul unei "introduceri".


- Cati dintre voi STIU ce se intampla ACUM, in lumea asta larga, in design vestimentar, interior, auto, cati dintre voi stapanesc informational valurile, trendurile?

- Cati dintre voi, "pasionati", ISI ARGUMENTEAZA praful sau mijtoul unei colectii de sezon ferindu-se, din exigenta personala, de etichetele amatoricesti "imi place / nu-mi place"?

- Cati dintre voi AU LUPTAT sa plece cu bursa la un institut de moda sau sa intre in finala unui concurs international de design?

- Cati dintre voi si-au pregatit temeinic UN PORTOFOLIU si i-au asaltat pe industriasi cu idei si mesaje, chiar "incomodat" cu o vizita? De fapt, cati dintre voi stiu cum isi negociaza lohnistii comenzile, cum se munceste intr-o fabrica de confectii sau.. cum se coase la masina?



[PONT: Sorste, Europrima, Tanex, care duduie chiar si acum de "lucrari" in lohn, s de abordat pe varianta brand propriu. Nu le lipseste nici know-how-ul, nici viziunea, credeti-ma, ci DOAR UN DESIGNER CU O POZITIONARE CORECTA!]

antreprenorii de azi..

.. sigur şi de mâine!

** E ff into "wearable fashion" şi deloc into "mondenitătz". E cel mai diafan&sharp biznis story teller evăr :)

Maria Lucia Hohan sfidează criza cu soluţiile ei glam&girlie la nevoile de petrecere ale divelor urbane. Designerul lucrează pe nişa vestimentaţiei pentru ocazii speciale, unde amendează kitsch-ul omniprezent şi propune moda, pe aceiaşi bani.

"Când vine vorba de un eveniment foarte special în viaţa unei femei, când pur şi simplu îşi face cadou rochia visată şi îşi doreşte să impresioneze, ea nu-şi mai pune problema banilor, ca atunci când caută o ţinută de zi sau de birou. Având în vedere că 80% dintre cliente vin la mine în aceste ocazii, criza nu influenţează prea mult decizia de cumpărare a rochiei dorite".

E conectată la 18 pieţe pe care le-a câştigat fie prin participarea la târgurile internaţionale, fie prin prezenţa online. Segmentul pe care îl exploateaza nu a cunoscut încetinirea consumului în 2009, ceea ce a ambiţionat-o să gândească o linie conexă de accesorii şi una mai accesibila ca preţ, dar şi să-şi întărească poziţia online printr-un luxury flag shop.

"Criza am resimţit-o la târguri: buyerii au fost mult mai reţinuţi, dar am avut comenzi de la peste zece magazine importante care s-au confirmat în totalitate şi pe care le livrez acum. Cât despre clientele directe, numărul lor s-a dublat faţă de 2008 şi caut deja să îmi extind atelierul".

peceli AW 09-10

irina pentru irina a lucrat tare curat şi elegant. răzvan pentru irina a cam pecit-o.

ciobanu a ţinut să pună colecţiei AW 09 10 eticheta CURIOUS, prin rochiile de seară, şi i-a ieşit cam dubios.. eu am simţit că s-a avântat într-un registru prea “out of the crowd” pentru naturelul brandului primăresei wannabe, special, parcă, pentru ca moda experimentală să câştige meciul cu moda conservatoare.

s-o fi vrând brandul Irina Schrotter experimental, dar, oare, publicul (Margareta Pâslaru, Carmen Movileanu şi multe doamne asemenea) îl şi acceptă aşa?

mirări, observaţii, dubioşenii..

* tot din discuţiile pentru paginile de vară



RAFAR e pe repede-nainte. Mai o investiţie de un milion într-un Debenhams de Băneasa, mai o închidere de Bally, mai un alt milion pentru nişte Catwalks premium "de criză". Relativ zmart, în afara speranţei că vor da de grosul clienţilor de lux prin Marriot.. (poate ne pove Dragoşi ce oameni se învârt pe acolo, ce neam de nunţi se organizează, hihi)

Eram, cu al lui brand Z, se simte privilegiat şi protejat în vremurile astea. I-auziţi: "Copiii latini sunt mereu foarte răsfăţaţi. Mamele preferă să-şi ia de la gură ca să le cumpere lor foarte des haine fancy”.

STEFANEL se vrea "lux accesibil" de prin 2005. De când cu iamii Gisele.. Interesant cum pricepe juniorul Stefanel brand equity.ul: "Nu vom introduce produse „de criză” în 2009. Ce ne-ar putea „salva” un an, ne-ar putea distruge imaginea pentru totdeauna!".

HIGH-FASHION CONCEPT are ambitzul altor trei multibranduri de lux, unul pentru bebei, unul pentru adolescentz şi altul pentru bărbatz, pe lângă Victoria 46 (exclusiv pentru femei, din toamnă), şi a unei cote de piaţă de 70% pe segmentul premium, în trei ani de acu'. Ii doresc să strălucească, şi pe bulevard, şi în mall!

Bucureştiul, în viteza a şasea!

Conceptul „Made in Italy” pe care miza Adriano Mengotti în România la inaugurarea din 2008 s-a dovedit fertil: afacerile sale au atins 2,2 milioane de euro în primul an pe piaţa locală.

Dar nu pentru a obţine exclusivitătz pe cifre am stat la poveşti cu Mirela Tanasin, directorul multibrandului de lux Mengotti, ci pentru a deduce priceperea ce stă în spatele gestionării unui portofoliu care seduce şi care, de curând, prin cea mai nouă achiziţie - Gucci - a băgat Bucureştiul în viteza a şasea.

În spatele mixului Gucci - Prada – Fendi – Valentino - Dolce&Gabbana – Giorogio Armani – Etro - Giambattista Valli - Ermanno Scervino – Moncler - Loro Piana – 6267 – Aquilano – Raimondi - Cesare Paciotti stă o muncă de convingere de patru ani. După cum mărturiseşte Mirela Tanasin, Gucci, pentru care grupul Mengotti e importator exclusiv în România, “s-a lăsat cel mai greu”.

„Condiţia te obligă să porţi anumite branduri, să nu fii nici clovn, nici un nimeni”, crede directorul multibrandului bucureştean de lux. Consilierii Mengotti vin astfel în ajutorul românilor care îşi respectă statutul. Pentru că nu, pe români nu-i mai defineşte kitschul - simboluri ca şarpele sau pietrele preţioase; românii caută, pare-se, propuneri rafinate - bărbaţii, cât mai curajoase, iar femeile, cât mai romantice.




De ce aţi ales să deschideţi primul multibrand Mengotti din afara Italiei tocmai în România? Ce v-a atras aici?

România rămăsese mult în urmă. Victoria 46 s-a deschis abia în 2007. Mai era The Place, au apărut şi Raioanele, dar niciun concept nu reunea cele mai sofisticate branduri italiene. Era liber pentru „Made in Italy”, o idee fertilă după cum ne-am demonstrat.
Bucureşti e în creştere, banii vin şi se învârt în zonă. Plus că aici discutăm de gusturi latine. Puteam merge la Kiev, dar e plin de magazine prestigioase monobrand. Sofia era o altă posibilitate, dar acolo ne-am fi confruntat cu o mafie foarte puternică.

Rentează afacerea, gustă românii propunerile magazinului Mengotti? Ce oameni vă vizitează?

Româncele caută propunerile noastre. Ne vizitează de la doamne educate stilistic, care ştiu foarte bine ce caută, care îşi doresc pantofi cu toc 8 şi pleacă cu ei, până la femei de business, foarte atente la must have-uri, dar foarte prinse, care după o raită în magazin sau după o prezentare fac o comandă mai mare prin telefon, iar noi ne îngrijim de ea.
Românii se guvernează după must-have-uri. Pentru ei nu sunt simple achiziţii, sunt semne ale unui statut, pe care îl au sau nu-l au. Imaginea, eticheta nu e foarte importantă doar pentru români, nu-i putem califica drept snobi.
În străinătate eşti evaluată chiar şi după oja de pe unghii şi rujul de pe buze, după accesoriul de la chei... Condiţia te obligă să porţi anumite branduri, să nu fii nici clovn, nici un nimeni. Iar eu văd foarte multe piese ediţie-limitată la românce.

Sunt bărbaţii români la fel de conştienţi de nevoia update-ului de modă?

Bărbatul român are mult curaj! Deşi nu e vreun fotomodel, deşi are talia 54, el cere cataloage şi le răsfoieşte curios, apoi comandă produse Etro, foarte colorat finisate, cu o căptuşeală cocktail.



Ce brand se vinde cel mai bine la Mengotti? Vă ajută Gucci, proaspătul intrat în portofoliu, să treceţi cu bine de valul crizei?

Nu pot spune ce brand se vinde cel mai bine. Fiecare brand are adresabilitatea lui. Fendi, Prada, Valentino sunt pentru femeile clasice, aristocrate. Etro e mai haotic, prin croi, prin culoare. A avea Gucci e ca şi cum ai avea a şasea viteză la maşină!
Noi am curtat toate brandurile pe care le avem acum în portofoliu vreo patru ani. Gucci s-a lăsat cel mai greu şi, pentru că a acceptat foarte târziu, în sezonul primăvară-vară avem doar accesorii, produsele continuative pe care le au toate marile magazine. Abia pentru toamnă-iarnă va intra colecţia propriu-zisă de sezon şi vom şi înţelege cum prinde brandul.

Cum trebuie să fie o vitrină ca să vândă?

Noi tot timpul avem vitrine conceptuale, în care încadrăm şi piese de mobilier. Tot timpul avem o temă, tot timpul construim o poveste. Când am lansat Gucci, am folosit manechine vii.
Vitrina Mengotti nu e într-o zonă pietonală; atunci ar fi important pentru trecători să vadă preţul, după ce admiră îndelung, şi să decidă să intre în magazin ca să cumpere. Ori pe Calea Victoriei vitrina trebuie să fie de super impact, pentru că lumea e mereu pe fugă, mai mult în maşină.
Pot să spun că într-o săptămână am schimbat un manechin de şapte ori. Dimineaţa vindeam, la prânz îl schimbam... Dacă schimbi manechinul, schimbi genţile, refaci decorul. Iar consumatorul trebuie să simtă înăuntru, în zona analogă vitrinei, aceeaşi emoţie pe care a simţit-o afară.

Cum se împarte, între branduri, spaţiul din magazin? Există branduri „privilegiate”?

Investiţiile în marfă sunt diferite, poate aşa să fie unele branduri privilegiate. Dar noi nu am mers pe zona Prada, vitrina Prada, zona Gucci, vitrina Gucci... am urmărit un anume cromatism, înţelegând că e nevoie de o joacă a croiurilor, fomelor, volumelor.
Când intri în magazin, la un maiou preferat ai cel puţin două propuneri de ţinute. Nu toţi ne-am născut cu gust, nu toţi avem darul de a face combinaţii perfecte, de aceea noi îi asistăm pe clienţi la alegeri, consiliem, propunem outfit-uri. Încercăm să nu vindem o singură piesă pentru ca, atunci când ajung acasă, clienţii să se chinuie să o asorteze cumva... Ei pleacă mereu de la Mengotti cu mai multe piese şi se întorc să ne povestească de ce au fost complimentaţi.
Toate angajatele fac training la începutul fiecărui sezon; tuturor li se explică de ce s-a ales de la brandul cutare piesa cutare, cu ce s-ar armoniza ea, pentru ce tip de client e potrivită. Iar când ele se apropie de clientele connaisseur, fiind foarte bine pregătite, schimbă imediat percepţia asupra „vânzătorilor”.

Aţi ajuns la un echilibru în magazin între haine şi accesorii? Ce raport e mai degrabă de succes?

E ideal să ai 60-70% haine şi 30-40% accesorii. Cred că Mengotti a ajuns pe o linie mai mult decât bună faţă de lansare. O geantă sau o pereche de pantofi poate fi combinată la două-trei ţinute, implicit, proporţia potrivită e 1:3.



Neavând istoric în piaţă, nu putem discuta despre efectele crizei. Resimţiţi, totuşi, de la lună la lună, precocitatea clientului român?

Vânzările din martie anul acesta faţă de cele din martie anul trecut nu-mi spun nimic, pentru că am deschis având numai accesorii. Nici la nivelul lui iunie nu pot face comparaţie, pentru că în 2009 a fost lună de reduceri. Ca să vorbim în termeni reali de evoluţia vânzărilor, avem nevoie de trei ani în piaţă.
Până nu demult, un birou italian făcea buyingul pentru Mengotti România, fără să cunoască piaţa locală, fără să fi aprofundat gusturile locale. În Italia, românii sunt încă percepuţi ca ruşii, încă îi definesc simboluri precum şerpii sau pietrele preţioase. Dar ei nu sunt deloc aşa! Femeile românce trecute de 40 de ani, de exemplu, sunt boeme, delicate, romantice, rafinate, te fac să întorci capul după ele.

Mengotti e un spaţiu al artelor. Plănuiţi şi alte evenimente-mix în 2009-2010?

Evenimentele modă-artă-cultură nu prea prind în România. La expoziţia de caricaturi ne aşteptam să vedem studenţi de la Arte, curioşi, exploratori, nu clienţi. Ne doream să îndepărtăm teama lui „E scump”, să încurajăm vizitele... Trebuie să avem răbdare.

accesorii-ambasador pentru ză România

Zebra Society a fo o iniţiativă entuziasto-inconştientă, după cum mărturiseşte; lipsa de experienţă în gestionarea acelui tip de business a dus rapid la blocaj.

Astfel că, de doi ani, Carla Szabo se dedică în întregime designului de obiect, o afacere care se autosusţine; un drum riscant în 2005 şi un lux pe care puţini îşi permit să-l mai experimenteze în 2009.

Pentru accesorii, viitorul e online şi în pieţele externe, potrivit creatoarei de bijuterii-manifest care a tradus în limbaj vizual contemporan chiar iconuri din tradiţia noastră populară; cu ambiţia ca obiectele-suvenir să devină un alt fel de ambasadori pentru România!

ROMANŢAT,aici!

PASARELII

statusul lor e IDLE mai mereu.. de două luni, toţi patru visează să doarmă! le admir ambiţia de a ieşi ACUM din anonimat. dar mi.e ff ciudă pentru că, după valul PASARELA, nu vor avea puterea financiară să-şi susţină sezonier ideile cool.. iar de mecenate pe asemenea vremuri nu cred că vor avea noroc..

ce.am putut eu să fac pentru ei, am făcut! :) iată-i (click.uiţi!):


E vremea experimentelor de traducere vestimentară a dorinţelor ascunse ale bărbaţilor. E vremea noilor siluete masculine, după cum demonstrează, atotputernic, Istvan Cîmpan, în colecţia pregătită pentru Festivalul Pasarela.


De la o paradigmă la alta, hainele seduc tot mai “altfel”. Sub imperiul industrializării, Anca Petrea propune în colecţia pregătită pentru Festivalul Pasarela mijloace de seducţie (şi de apărare) supertehnicizate.


Fiecare dintre noi are câte o definiţie pentru “normalitate”. Tocmai limita greu de distins dintre normalitate şi deviaţie a fost pretextul colecţiei pregătite de Laura Popoviciu pentru Festivalul Pasarela. O colectie în care prelucrarea ingenioasă a cămăşii de forţă joacă pe degete graniţa.


Sunt multe variabile în moda românescă… Andra Cliţan rămâne însă constantă în alegerile ei, corecte şi pentru Festivalul Pasarela: tricotaje manuale şi broderie tradiţională.

zi bună de împărtăşit

*din discuţiile recente cu oameni faini din industria şi retailul modei, din materialele de business muncite pentru mai-iunie


** relaţia cu Germania în 2009 - lohniştii români nu sunt foarte expuşi

Nemţii au dat multă vreme „de mâncare” românilor din confecţii. Şi în „tocătorul” crizei ei continuă să plaseze comenzi producători locali, dar cu 15-20% mai puţine, potrivit sinusoidei consumului.

Companiile româneşti din T&C cu care am discutat au recunoscut că relaţia cu Germania le ţine de mult timp în viaţă, peste 50% din producţia lor onorând comenzile retailerilor nemţi, majoritatea pe confecţii clasice pentru bărbaţi.

Chiar dacă în 2009 valurile crizei înspăimântă, chiar dacă alţi clienţi se retrag, românii nu se îndoiesc că germanii vor rămâne. Ei recunosc totuşi şi că, în contextul scăderii consumului de îmbrăcăminte, e vremea PR-ului agresiv şi a explorării nişelor (confecţii înnobilate cu broderii, uniforme, confecţii pentru atipici dimensional)

Vestea închiderii fabricii din Cleveland unde în ultimii 20 de ani Hugo Boss şi-a produs costumele bărbăteşti a îngrijorat piaţa... Însă vestea comenzilor de probă plasate de retailerul neamţ la mai mulţi producători români nu poate decât să bucure piaţa locală!


** atacul Esotiq - un nou brand de lenjerie intră în 2009 pe piaţa autohtonă (atuurile sale: preţul şi cele mai hip trenduri)

A trecut din hi tech în fashion retail, a avut bugetul şi s-a descurcat: a deschis opt magazine într-un an, concretizând cea mai accelerată dezvoltare în Europa pentru grupul LPP. Ambiţia lui Alexander Zeciu în viitorul apropiat este să transforme România în al doilea centru de profit pentru retailerul polonez de al cărui business se îngrijeşte „inginereste” pe piaţa locală.

LPP operează brandurile Reserved şi Cropp Town în România. Pentru că Esotiq şi House au fost de la început promise pieţei locale, ele îşi vor face intrarea la finalul lui 2009, cu toate riscurile asumate, după cum a mărturisit Zeciu. El a explicat că retailerul polonez nu mizează pe publicitatea „subliminală” sau pe marketingul „de gherilă”, ci că îşi doreşte ca brandurile sale să fie „descoperite” de consumatori şi recomandate de la om la om.


** Triumph - cu spatele la criză

Când un retailer cu 125 de ani de vechime pe piaţă mărturiseşte prin mai marii săi că în 2009 folosirea inteligentă a bugetului de marketing va face diferenţa, te întrebi cât de înţeleaptă a fost repezeala multor retaileri locali de a reduce până la a elimina cheltuielile de promovare, cutremuraţi de vestea „crizei”..

Criză, criză, dar Triumph e sănătos şi îşi construieşte viitorul: studiază şi mai atent relaţia femei-lenjerie, deschide noi magazine prin parteneriate-cheie, îi provoacă pe creativii din toată lumea într-o competiţie de design şi lansează noi produse. Nemţii urmăresc aşadar să răspundă şi mai corect nevoilor consumatoarelor şi să-şi atragă cei mai talentaţi tineri pentru a-şi extinde „stăpânirea” în piaţă.


** Next Home - în întâmpinarea fenomenului de cocooning

“Cred că românii sunt pregătiţi să dea banii pe o viziune de design interior. Vânzările din aprilie chiar mi-au demonstrat asta. Accesoriile Next Home le dau consumatorilor ocazia să înnoiască mereu look-ul casei fără să cheltuiască o grămadă de bani. Situaţia economică actuală va genera fenomenul de cocooning - tot mai mulţi români se vor retrage, vor ieşi mai puţin pentru a cheltui mai puţin şi vor munci de acasă - de aici nevoia de şi mai multă comoditate în întâmpinarea căreia vine brandul” (Victoria Houghton, administrator al francizelor Next în România)