Care sunt cele cinci magazine de imbracaminte si accesorii de top pe care le-ai recomanda, spre explorare, unui domn, in calatoriile lui in strainatate?
Laszlo Forray, high-end fashion retail consultant
Pentru cunoscatorii de moda cu lifestyle urban: boutique-ul designerului John Varvatos, din SoHo (Spring Street).
Pentru executivi: boutique-ul Baldessarini, din Frankfurt (Opernplatz), cu piese atent selectionate de cunoscatorul Herr Werner.
Pentru atleti: colectia Y3, de la Yohji Yamamoto, la Paris (Avenue des Champs-Elysees).
Pentru cei neinitiati in moda: super-store-ul Armani, din Milano (Via Manzoni), ce acopera o plaja larga de gusturi.
Pentru fashion-victims, metrosexuali si domni cu gusturi elevate: boutique-ul Marithe + Francois Girbaud, din Paris.
Galetusa de Nirvana [TAKE 2]
Stiti ce-am descoperit eu in sufrageria unui tata-de-Filip? Un perete in ”buzunarele” caruia toti prietenii casei isi descarca simtirile. Un perete-minune, plin de ”carcali” care mai de care. Un perete de catharsis!
Un gand, de ieri, de la stapanul de perete (shop designer): ”Ba, ma gandesc eu, asa, cu nostalgie, la vremea cand, daca prindeam o surpriza de la o caramela poloneza sau ungureasca, eram in stare sa dorm cu ea, la cat de frumoasa era, doar-doar visa-voi in culori!”
Un gand, de ieri, de la stapanul de perete (shop designer): ”Ba, ma gandesc eu, asa, cu nostalgie, la vremea cand, daca prindeam o surpriza de la o caramela poloneza sau ungureasca, eram in stare sa dorm cu ea, la cat de frumoasa era, doar-doar visa-voi in culori!”
Hai cu mine pe la domnul Bebe!
La cat e de contrafacut, nici eu nu mai stiu cum se scrie corect, desfasurat, D&G. Ceea ce ma duce cu gandul, fara sa clipesc, la cat de fin ne joaca pe degete chinezii.
Tare sunt curioasa ce mesteresc ei in Romania si in ce vise se scalda pe taramurile astea, asa ca planuiesc o vizita de documentare pe cea mai mare ”platforma de shopping” din tara, pe la domnul Bebe.
Am fost simpatic avertizata, afcors: ”Europa si Dragonul Rosu au iz interlop”. Semn ca e de notat, in gand, detaliile ACELUI ”urat si dubios”, pana nu intra buldozerele! Si, mai ales, ca e de cautat, de aflat si de tradus, in toata murdaria, o poveste de vis.
Eu am hotarat sa-i dau cartierului chinezesc sansa la imprevizibilul bun. Stiti vreun ”temerar” de-o curiozitate bolnava caruia i-ar placea sa ma insoteasca in plimbareala mea cu rost?
Tare sunt curioasa ce mesteresc ei in Romania si in ce vise se scalda pe taramurile astea, asa ca planuiesc o vizita de documentare pe cea mai mare ”platforma de shopping” din tara, pe la domnul Bebe.
Am fost simpatic avertizata, afcors: ”Europa si Dragonul Rosu au iz interlop”. Semn ca e de notat, in gand, detaliile ACELUI ”urat si dubios”, pana nu intra buldozerele! Si, mai ales, ca e de cautat, de aflat si de tradus, in toata murdaria, o poveste de vis.
Eu am hotarat sa-i dau cartierului chinezesc sansa la imprevizibilul bun. Stiti vreun ”temerar” de-o curiozitate bolnava caruia i-ar placea sa ma insoteasca in plimbareala mea cu rost?
Armani, Valentino sau Gucci?
Alsa, grupul local de moda care opereaza francizele Ermenegildo Zegna si Max Mara in Romania, va plusa, curand, pe segmentul modei masculine.
Daniel Rosner, Managing Director, mi-a confirmat ca negociaza cu cateva grupuri de renume. Ca isi face, de fapt, iar incalzirea, chiar daca si 2010 e un an de management de criza...
Armani, Valentino sau Gucci – care v-ati dori sa fie lansarea premium curajoasa a lui 2010 pentru gentalmenii din Romania?
Eu, una, abia astept sa se inmulteasca magazinele monobrand care deturneaza blingul; care vor incetateni, Doamne-ajuta, luxul cu piese curate, atemporale, impecabil finisate si vandute!
Daniel Rosner, Managing Director, mi-a confirmat ca negociaza cu cateva grupuri de renume. Ca isi face, de fapt, iar incalzirea, chiar daca si 2010 e un an de management de criza...
Armani, Valentino sau Gucci – care v-ati dori sa fie lansarea premium curajoasa a lui 2010 pentru gentalmenii din Romania?
Eu, una, abia astept sa se inmulteasca magazinele monobrand care deturneaza blingul; care vor incetateni, Doamne-ajuta, luxul cu piese curate, atemporale, impecabil finisate si vandute!
Managementul reputatiei
MOTTO ”Ai grija la anturaj!” (i-a soptit Gheara lui Mutu...)
A. Gestionezi afacerile din Romania ale unui brand italian de-o finete si de-un exclusivism care fac, de la usa magazinului, din orice client, un gentleman. Offline te zaresc mereu imbracat impecabil. Online mi te prezinti cam dezbracat si, la naiba, cam fara ”patratele”...
Dar cum de nu mi-a trecut prin cap pana acum? O sa-ti cer interviul acela cu profunzime de business comentandu-ti poza la bustul gol de pe Facebook. Imposibil sa nu-l obtin, nu?
B. Traiesti de pe seama achizitiilor lui Gigi Becali si a celor care inteleg doar ca, la o haina al naibii de scumpa, purtatorul e, fara tagada, al naibii de valoros; cei care populeaza Romania doar ca sa tipe ca au bani si ca se imbraca de la tine, mai precis.
Pentru ca luxul pe care-l manageriezi e, de fapt, la origini, despre decenta si aristocratie, nu te abtii sa declari, un pic, acolo, online, ca, la tine in magazin, clientii nu discuta pe subiecte atat de frivole ca banii! Sa ”dea” ca la mama lui, sa pari si tu o lady, nu?
MORALA Draga A si Draga B, v-a cam ”furat” Internetul si ati cam uitat de VOI. Dar nah, Internetul e asa un anturaj prietenos, ca n-aveati cum sa credeti, din prima, cat va poate taxa la REPUTATIE. Totusi, poate ar fi bine ca eul din online sa comunice mai des si mai eficient cu eul din offline, in cazul fiecaruia, macar de acum inainte. De credibilitate, nu de alta...
A. Gestionezi afacerile din Romania ale unui brand italian de-o finete si de-un exclusivism care fac, de la usa magazinului, din orice client, un gentleman. Offline te zaresc mereu imbracat impecabil. Online mi te prezinti cam dezbracat si, la naiba, cam fara ”patratele”...
Dar cum de nu mi-a trecut prin cap pana acum? O sa-ti cer interviul acela cu profunzime de business comentandu-ti poza la bustul gol de pe Facebook. Imposibil sa nu-l obtin, nu?
B. Traiesti de pe seama achizitiilor lui Gigi Becali si a celor care inteleg doar ca, la o haina al naibii de scumpa, purtatorul e, fara tagada, al naibii de valoros; cei care populeaza Romania doar ca sa tipe ca au bani si ca se imbraca de la tine, mai precis.
Pentru ca luxul pe care-l manageriezi e, de fapt, la origini, despre decenta si aristocratie, nu te abtii sa declari, un pic, acolo, online, ca, la tine in magazin, clientii nu discuta pe subiecte atat de frivole ca banii! Sa ”dea” ca la mama lui, sa pari si tu o lady, nu?
MORALA Draga A si Draga B, v-a cam ”furat” Internetul si ati cam uitat de VOI. Dar nah, Internetul e asa un anturaj prietenos, ca n-aveati cum sa credeti, din prima, cat va poate taxa la REPUTATIE. Totusi, poate ar fi bine ca eul din online sa comunice mai des si mai eficient cu eul din offline, in cazul fiecaruia, macar de acum inainte. De credibilitate, nu de alta...
Ditamai RATEUL
Luna trecuta, mii de internauti japonezi au ajuns pachete de nervi cu funda Abercrombie&Fitch. Brandul american si-a ratat intrarea in Tokio, dezamagindu-si fanii prin aroganta politicii de pricing si de customer-care.
In Japonia, a doua economie din lume, grav afectata de criza, gusturile s-au schimbat radical in 2009. Japonezii, marii iubitori ai opulentei brandurilor europene de lux, si-au regandit look-urile, in recesiune, din piese mult mai curate, versatile si politicoase ca pret.
Versace si-a inchis magazinele, Vuitton a renuntat la planul de deschidere a magazinului din capitala, unde n-ar mai avea pe ce "victime" ale modei sa conteze, iar pe artera prestigioasa de shopping Kotto Dori, retailerii cu "orice la 10 euro" au invadat spatiile in care acum doi ani se vindeau pantofii de lux cu 2.000 de euro/perechea.
De sperietura si de chibzuinta, brandurile Uniqlo, H&M si Forever 21 au ajuns, pentru japonezi, din cheap, ubercool; singurele afaceri profitabile, de fapt, in 2009-2010, care sustin un boom low-price in piata locala.
Mersul pietei japoneze e, anul acesta, mult prea clar, asadar, pentru a accepta lansarea Abercrombie&Fitch la Tokio cu preturi duble fata de cele practicate in Statele Unite... O decizie care denota aroganta retailerului american, dupa ani buni de speculatii privind intrarea sa in piata asiatica; o manipulare a asteptarii care n-a ”prins”, insa, decat in primele cateva zile.
Cumparatorii japonezi au lansat critici vehemente chiar din prima saptamana de la lansare: un sondaj realizat de unul dintre ziarele din capitala a demonstrat nemultumirea a 80% dintre vizitatori privind politica de preturi A&F si a revelat nemultumirile legate de politica de customer-care.
Abercrombie&Fitch a ales sa urmeze o strategie de marketare si promovare tipic americana, mult prea agresiva, chiar frivola, pentru cultura de shopping a japonezilor.
Pentru a face experienta de brand cat mai autentica, retailerul lucreaza cu personal american si la Tokio, ceea ce impiedica, insa, acuratetea comunicarii in vanzari, pentru ca foarte putini angajati vorbesc japoneza.
Oricat de ”flamanzi” dupa importuri ar putea parea consumatorii locali, daca sunt obligati, o singura data, la ei acasa, sa cumpere haine chinuindu-se sa vorbeasca engleza, nu se vor mai intoarce vreodata in magazin...
Personalul A&F dezamageste, potrivit sondajului, si prin faptul ca nu respecta regulile de baza ale politetii japoneze. Consilierii canta si danseaza in magazin, transformand spatiul comercial, oricum mult prea galagios si obscur - reconstituire a atmosferei disco a anilor 90 - intr-un spatiu claustrofob pentru clienti.
Pieptul lor dezgolit, marca a sex-appeal-ului brandului american, buna parte din pozitionarea sa, depaseste, de asemenea, cu mult felul in care japonezii inteleg grija fata de consumator.
Intr-o tara cu o faimoasa adversitate fata de mirosuri puternice, retailerul american isi pompeaza in magazin, prin ventilatie, parfumul deloc subtil, fara nicio ezitare, pentru a intregi, desigur, experienta de brand...
Intr-o piata in care Uniqlo, prin simplitatea si, implicit, versatilitatea lui, domina in alegerile consumatorilor, retailerul american propune piese care tipa A&F si care ofera foarte putine posibilitati de styling personalizat...
Sa nu fi facut Abercrombie&Fitch niciun efort de a intelege nevoile si asteptarile japonezilor pentru a-si armoniza interesele cu ale acestora?
Ca a fost aroganta, ca a fost ignoranta, magazinul americanilor din Tokio e, fara indoiala, unul dintre cele mai mari rateuri ale ultimilor ani.
In Japonia, a doua economie din lume, grav afectata de criza, gusturile s-au schimbat radical in 2009. Japonezii, marii iubitori ai opulentei brandurilor europene de lux, si-au regandit look-urile, in recesiune, din piese mult mai curate, versatile si politicoase ca pret.
Versace si-a inchis magazinele, Vuitton a renuntat la planul de deschidere a magazinului din capitala, unde n-ar mai avea pe ce "victime" ale modei sa conteze, iar pe artera prestigioasa de shopping Kotto Dori, retailerii cu "orice la 10 euro" au invadat spatiile in care acum doi ani se vindeau pantofii de lux cu 2.000 de euro/perechea.
De sperietura si de chibzuinta, brandurile Uniqlo, H&M si Forever 21 au ajuns, pentru japonezi, din cheap, ubercool; singurele afaceri profitabile, de fapt, in 2009-2010, care sustin un boom low-price in piata locala.
Mersul pietei japoneze e, anul acesta, mult prea clar, asadar, pentru a accepta lansarea Abercrombie&Fitch la Tokio cu preturi duble fata de cele practicate in Statele Unite... O decizie care denota aroganta retailerului american, dupa ani buni de speculatii privind intrarea sa in piata asiatica; o manipulare a asteptarii care n-a ”prins”, insa, decat in primele cateva zile.
Cumparatorii japonezi au lansat critici vehemente chiar din prima saptamana de la lansare: un sondaj realizat de unul dintre ziarele din capitala a demonstrat nemultumirea a 80% dintre vizitatori privind politica de preturi A&F si a revelat nemultumirile legate de politica de customer-care.
Abercrombie&Fitch a ales sa urmeze o strategie de marketare si promovare tipic americana, mult prea agresiva, chiar frivola, pentru cultura de shopping a japonezilor.
Pentru a face experienta de brand cat mai autentica, retailerul lucreaza cu personal american si la Tokio, ceea ce impiedica, insa, acuratetea comunicarii in vanzari, pentru ca foarte putini angajati vorbesc japoneza.
Oricat de ”flamanzi” dupa importuri ar putea parea consumatorii locali, daca sunt obligati, o singura data, la ei acasa, sa cumpere haine chinuindu-se sa vorbeasca engleza, nu se vor mai intoarce vreodata in magazin...
Personalul A&F dezamageste, potrivit sondajului, si prin faptul ca nu respecta regulile de baza ale politetii japoneze. Consilierii canta si danseaza in magazin, transformand spatiul comercial, oricum mult prea galagios si obscur - reconstituire a atmosferei disco a anilor 90 - intr-un spatiu claustrofob pentru clienti.
Pieptul lor dezgolit, marca a sex-appeal-ului brandului american, buna parte din pozitionarea sa, depaseste, de asemenea, cu mult felul in care japonezii inteleg grija fata de consumator.
Intr-o tara cu o faimoasa adversitate fata de mirosuri puternice, retailerul american isi pompeaza in magazin, prin ventilatie, parfumul deloc subtil, fara nicio ezitare, pentru a intregi, desigur, experienta de brand...
Intr-o piata in care Uniqlo, prin simplitatea si, implicit, versatilitatea lui, domina in alegerile consumatorilor, retailerul american propune piese care tipa A&F si care ofera foarte putine posibilitati de styling personalizat...
Sa nu fi facut Abercrombie&Fitch niciun efort de a intelege nevoile si asteptarile japonezilor pentru a-si armoniza interesele cu ale acestora?
Ca a fost aroganta, ca a fost ignoranta, magazinul americanilor din Tokio e, fara indoiala, unul dintre cele mai mari rateuri ale ultimilor ani.
Un alt fel de critica / Ovidiu Buta
Daca inainte reglam sistemul prin scris, in mod continuu si sustinut, acum il reglez prin alte parghii, care nu necesita neaparat existenta opiniei explicite.
Sunt intr-o alta etapa a vietii mele profesionale, in care critica poate sa arate altfel. Acum gestionez partea de moda a unei reviste de top, ceea ce inseamna ca selectia pe care o fac, evitand in mod obiectiv unele nume, se cheama tot critica.
”Am invatat ca a ignora poate avea o putere mai mare decat a critica intr-o revista”, via Dialog Textil.
Sunt intr-o alta etapa a vietii mele profesionale, in care critica poate sa arate altfel. Acum gestionez partea de moda a unei reviste de top, ceea ce inseamna ca selectia pe care o fac, evitand in mod obiectiv unele nume, se cheama tot critica.
”Am invatat ca a ignora poate avea o putere mai mare decat a critica intr-o revista”, via Dialog Textil.
Cum mai conteaza MODA intre toate
Ce-mi doream eu zilele trecute? Sa facem sa conteze si MODA, intre toate celelalte! Hop-tzop, m-am trezit ca EA conteaza cam prea mult. Si nu asa cum i-ar face bine.
Via Biroul de Moravuri Usoare
Dupa divortul de Dinu Cismarescu si despartirea de Vladimir Cohn, Venera Arapu a cam ramas, cum zic specialistii, fara cash flow, asa incat clubul Gaia, unde era actionar, a devenit o miza interesanta si urgenta. Numai ca-n vremuri de criza sampania de fite curge mai greu in facturier.
„E adevarat, societatea Trend Project, FOSTA proprietara a Clubul Gaia, traverseaza o perioada nu tocmai fasta. Si, culmea, nu din cauza crizei economice, ci din cauza unei crize de caracter”, zice Madalina Dorobantu.
„Din pacate, ca orice minune, asocierea dintre mine si Venera Arapu a durat doar trei ani, intrucat Venera Arapu a dorit sa preia controlul clubului, incercand, prin santaj, sa-mi forteze mana pentru a-i ceda aproape gratuit intreaga afacere”.
Restul e scandal.
Via Biroul de Moravuri Usoare
Dupa divortul de Dinu Cismarescu si despartirea de Vladimir Cohn, Venera Arapu a cam ramas, cum zic specialistii, fara cash flow, asa incat clubul Gaia, unde era actionar, a devenit o miza interesanta si urgenta. Numai ca-n vremuri de criza sampania de fite curge mai greu in facturier.
„E adevarat, societatea Trend Project, FOSTA proprietara a Clubul Gaia, traverseaza o perioada nu tocmai fasta. Si, culmea, nu din cauza crizei economice, ci din cauza unei crize de caracter”, zice Madalina Dorobantu.
„Din pacate, ca orice minune, asocierea dintre mine si Venera Arapu a durat doar trei ani, intrucat Venera Arapu a dorit sa preia controlul clubului, incercand, prin santaj, sa-mi forteze mana pentru a-i ceda aproape gratuit intreaga afacere”.
Restul e scandal.
In lipsa lui McQueen
Intretinut din vanzarea de parfumuri si piese din linia accesibila McQ, brandul Alexander McQueen n-a fost niciodata o afacere pentru grupul Gucci.
Dar a fost ”motzul”, intre Yves Saint Laurent, Gucci si Balenciaga, printr-un creator-spectacol care a deturnat, de la an la an, tot mai seditios, protocolul prezentarilor de moda si care a alimentat fenomenul-soc Lady Gaga.
In lipsa LUI, sunt aproape convinsa ca brandul nu-si va mai avea rostul. Nici pe scena, nici in piata. Gresesc?
Dar a fost ”motzul”, intre Yves Saint Laurent, Gucci si Balenciaga, printr-un creator-spectacol care a deturnat, de la an la an, tot mai seditios, protocolul prezentarilor de moda si care a alimentat fenomenul-soc Lady Gaga.
In lipsa LUI, sunt aproape convinsa ca brandul nu-si va mai avea rostul. Nici pe scena, nici in piata. Gresesc?
Are sau nu sanse?
La sfarsitul lui 2008, Zasha a cucerit cateva piete internationale. In urma participarii la targurile de moda, brandul romanesc a ajuns in buticuri din Amsterdam, New York si Grasse.
In 2009, chiar aceste contracte cu magazinele din pietele straine au ajutat-o pe Adelina Ivan sa tina afacerea de moda pe picioare. Pentru ca multibrandurile romanesti care vand piesele creatorilor locali s-au imputinat, iar romanul de mijloc, clientul Zasha, si-a redus drastic bugetul de shopping.
Adelina Ivan a intrezarit, totusi, in recesiune, o oportunitate de business ceva mai stabil: a gandit un nou brand, ”care acceseaza un segment de pret-a-porter de lux”, dupa cum marturiseste.
Brandul care ii poarta numele a obtinut deja creditul unui agent international, astfel ca, din primavara lui 2010, va fi prezent in magazine din Paris, New York, Milano, Kuweit si Beirut. Ramane de vazut la ce "pitch-uri" va fi invitat de catre magazinele premium locale...
Voi ce credeti: are sau nu brandul Adelina Ivan sanse de business si in Romania?
In 2009, chiar aceste contracte cu magazinele din pietele straine au ajutat-o pe Adelina Ivan sa tina afacerea de moda pe picioare. Pentru ca multibrandurile romanesti care vand piesele creatorilor locali s-au imputinat, iar romanul de mijloc, clientul Zasha, si-a redus drastic bugetul de shopping.
Adelina Ivan a intrezarit, totusi, in recesiune, o oportunitate de business ceva mai stabil: a gandit un nou brand, ”care acceseaza un segment de pret-a-porter de lux”, dupa cum marturiseste.
Brandul care ii poarta numele a obtinut deja creditul unui agent international, astfel ca, din primavara lui 2010, va fi prezent in magazine din Paris, New York, Milano, Kuweit si Beirut. Ramane de vazut la ce "pitch-uri" va fi invitat de catre magazinele premium locale...
Voi ce credeti: are sau nu brandul Adelina Ivan sanse de business si in Romania?
Prima Doamna a Romaniei lui 2010
"Seful Statului pune lucrurile in ordine, iar Prima Doamna pune lucrurile frumoase in ordine".
"Rolul Primei Doamne ar fi sa complimenteze pozitia Primului Domn, s-o potenteze si s-o inchege".
"Ma astept ca Prima Doamna sa fie latura umana a Presedintelui. Sa miste lucrurile intr-un fel in care relatiile de serviciu nu il pot face".
"O legatura intre Presedinte si Popor; isi sufleca manecile si se pune pe treaba, la nevoie, nu doar pozeaza frumos".
"Manierata, vorbitoare a cel putin doua limbi straine, impecabila in aparitii publice. Dicreta, dar prezenta".
"Eu as vrea o Prima Doamna luptatoare apriga pentru apararea caselor din Bucuresti lovite de buldozere, o protectoare a artelor, a bunului simt si a elegantei".
"Mi-ar placea sa fie culta, dar fara sa epateze, decent imbracata, dar nu plictisitoare, sa aiba prestanta, dar sa nu fie stiff".
"Prima Doamna e in zona sporturilor extreme. Statutul cam cere o personalitate cu mult echilibru si forta de caracter. Si poate un pic de yoga?".
"Sa ne inspire ca tine de ceva bun si cald, care nu e despre Stat, legi si alte rahaturi abstracte, ci despre binele nostru, pur si simplu".
"Spre foarte activa social. Sa aiba niste pareri economice si politice. Sa nu se bage peste Presedinte, dar sa dea senzatia ca-l sustine. In niciun caz sa afiseze mina de nestiutoare sau dezinteresata!".
"Sa aiba presa ei si neaparat un site sau un blog de Prima Doamna. Sa poata strange multi bani, la nevoie".
*din parerile stranse pentru cercetare
"Rolul Primei Doamne ar fi sa complimenteze pozitia Primului Domn, s-o potenteze si s-o inchege".
"Ma astept ca Prima Doamna sa fie latura umana a Presedintelui. Sa miste lucrurile intr-un fel in care relatiile de serviciu nu il pot face".
"O legatura intre Presedinte si Popor; isi sufleca manecile si se pune pe treaba, la nevoie, nu doar pozeaza frumos".
"Manierata, vorbitoare a cel putin doua limbi straine, impecabila in aparitii publice. Dicreta, dar prezenta".
"Eu as vrea o Prima Doamna luptatoare apriga pentru apararea caselor din Bucuresti lovite de buldozere, o protectoare a artelor, a bunului simt si a elegantei".
"Mi-ar placea sa fie culta, dar fara sa epateze, decent imbracata, dar nu plictisitoare, sa aiba prestanta, dar sa nu fie stiff".
"Prima Doamna e in zona sporturilor extreme. Statutul cam cere o personalitate cu mult echilibru si forta de caracter. Si poate un pic de yoga?".
"Sa ne inspire ca tine de ceva bun si cald, care nu e despre Stat, legi si alte rahaturi abstracte, ci despre binele nostru, pur si simplu".
"Spre foarte activa social. Sa aiba niste pareri economice si politice. Sa nu se bage peste Presedinte, dar sa dea senzatia ca-l sustine. In niciun caz sa afiseze mina de nestiutoare sau dezinteresata!".
"Sa aiba presa ei si neaparat un site sau un blog de Prima Doamna. Sa poata strange multi bani, la nevoie".
*din parerile stranse pentru cercetare
Sa nu ne punem cu vremea!
Am subestimat puterea cu care VREMEA joaca pe degete afacerile de MODA.
Am crezut ca nimic nu poate sta in calea apetitului de shopping al romanului de rand. Ca, indiferent de ploaia torentiala, ninsoarea pana la brau ori canicula-de-te-lesina, el nu renunta sa plece la cumparaturi daca asta ii dicteaza nevoile.
Si m-am trezit ca omatul si viforul din ianuarie-februarie au diminuat cu 20% traficul in mallurile bucurestene, dupa cum mi s-au plans mai-marii de la "butoanele" centrelor comerciale. In ciuda acelui -80% la orice produs, care ar trebui sa "agate" in 2010 mai mult ca niciodata.
Ceea ce imi aminteste ca un singur investitor de pe Calea Victoriei mi-a listat, printre NO-NO-urile arterei, vremea capricioasa, in trei ani de interviuri. Asa ca n-am stat sa inteleg prea bine de ce-ul.
Totusi, acum constientizez ca, in lipsa locurilor de parcare, vremea capricioasa din 2010 i-a mai "terminat" putin pe retailerii de lux...
LATER EDIT Magazinul Cochet, amenajat intr-un subsol din Centrul Capitalei, a fost inundat iar hainele-i premium, distruse...
Am crezut ca nimic nu poate sta in calea apetitului de shopping al romanului de rand. Ca, indiferent de ploaia torentiala, ninsoarea pana la brau ori canicula-de-te-lesina, el nu renunta sa plece la cumparaturi daca asta ii dicteaza nevoile.
Si m-am trezit ca omatul si viforul din ianuarie-februarie au diminuat cu 20% traficul in mallurile bucurestene, dupa cum mi s-au plans mai-marii de la "butoanele" centrelor comerciale. In ciuda acelui -80% la orice produs, care ar trebui sa "agate" in 2010 mai mult ca niciodata.
Ceea ce imi aminteste ca un singur investitor de pe Calea Victoriei mi-a listat, printre NO-NO-urile arterei, vremea capricioasa, in trei ani de interviuri. Asa ca n-am stat sa inteleg prea bine de ce-ul.
Totusi, acum constientizez ca, in lipsa locurilor de parcare, vremea capricioasa din 2010 i-a mai "terminat" putin pe retailerii de lux...
LATER EDIT Magazinul Cochet, amenajat intr-un subsol din Centrul Capitalei, a fost inundat iar hainele-i premium, distruse...
Ii provoc pe bloggerii de moda!
Nu, n-am scris.
Nici despre cat de "obscur" pare Cluj Napoca Fashion Week (1), nici despre cat de "in faliment" pare Razvan Ciobanu (2), nici despre cat de "anulat" pare festivalul Pasarela (3).
Pentru ca nu vad ce bine as face dandu-mi cu parerea dupa o alta batalie inutila de orgolii modiste (1), pentru ca ce-mi sopteste un tabloid e, mai mereu, nesursat (2) si pentru ca nu servesc niciodata un subiect dupa cum mi-l paseaza un mail strans-cu-usa (3).
Chiar daca The Lady Look e "doar un blog", stirile din industria si retailul local de moda nu intra niciodata, aici, neverificate sau nedocumentate. Doar nu-mi veniti in vizita ca sa cititi, si la mine, barfe si fushereli... Si, daca (1), (2) si (3) n-au intrat inca, brici lucrate, e pentru ca vreau sa fac o propunere bloggerilor din "felia" mea.
Moda romaneasca nu are jurnalistii ei, dar cred ca bloggerii de profil ar putea "tine" meseria asta de minune - scriind, cu un scurt simt al stirii, un pic mai responsabil fata de publicul lor si fata de breasla.
N-ar trebui decat sa verifice o informatie, apoi s-o scalde in mize si implicatii si sa puncteze ceva cu adevarat demn de retinut pentru alegerile consumatorului de moda si bunul mers al modei locale.
Pentru ca DOAR ACEST EFORT DE ANALIZA [nu review-urile cumintele de colectii, selectiile de imagini inspirationale, recomandarile PR-istice de produse si evenimente] ar "face" CONTINUTUL pe care o publicatie savvy l-ar putea integra, in 2010, intr-un flux de moda! Unul care ar intra cu siguranta si in planurile marilor advertiseri!
Daca NOI nu incepem sa scriem punand probleme si dand solutii, nimeni n-o sa inceapa sa ia in serios moda romaneasca; ea va continua sa fie despre "hainute". Asa ca va provoc sa "rezolvati" subiectele (1), (2), (3), responsabil, saptamana asta!
LATER EDIT Am facut un popas pertinent, pe subiect, la Carola in pravalie. Hai si voi!
LATER-LATER EDIT Discutia noastra pe subiect a determinat o decizie care ma bucura mult-mult. Inca o reactie frumu, pe subiect, aici.
Nici despre cat de "obscur" pare Cluj Napoca Fashion Week (1), nici despre cat de "in faliment" pare Razvan Ciobanu (2), nici despre cat de "anulat" pare festivalul Pasarela (3).
Pentru ca nu vad ce bine as face dandu-mi cu parerea dupa o alta batalie inutila de orgolii modiste (1), pentru ca ce-mi sopteste un tabloid e, mai mereu, nesursat (2) si pentru ca nu servesc niciodata un subiect dupa cum mi-l paseaza un mail strans-cu-usa (3).
Chiar daca The Lady Look e "doar un blog", stirile din industria si retailul local de moda nu intra niciodata, aici, neverificate sau nedocumentate. Doar nu-mi veniti in vizita ca sa cititi, si la mine, barfe si fushereli... Si, daca (1), (2) si (3) n-au intrat inca, brici lucrate, e pentru ca vreau sa fac o propunere bloggerilor din "felia" mea.
Moda romaneasca nu are jurnalistii ei, dar cred ca bloggerii de profil ar putea "tine" meseria asta de minune - scriind, cu un scurt simt al stirii, un pic mai responsabil fata de publicul lor si fata de breasla.
N-ar trebui decat sa verifice o informatie, apoi s-o scalde in mize si implicatii si sa puncteze ceva cu adevarat demn de retinut pentru alegerile consumatorului de moda si bunul mers al modei locale.
Pentru ca DOAR ACEST EFORT DE ANALIZA [nu review-urile cumintele de colectii, selectiile de imagini inspirationale, recomandarile PR-istice de produse si evenimente] ar "face" CONTINUTUL pe care o publicatie savvy l-ar putea integra, in 2010, intr-un flux de moda! Unul care ar intra cu siguranta si in planurile marilor advertiseri!
Daca NOI nu incepem sa scriem punand probleme si dand solutii, nimeni n-o sa inceapa sa ia in serios moda romaneasca; ea va continua sa fie despre "hainute". Asa ca va provoc sa "rezolvati" subiectele (1), (2), (3), responsabil, saptamana asta!
LATER EDIT Am facut un popas pertinent, pe subiect, la Carola in pravalie. Hai si voi!
LATER-LATER EDIT Discutia noastra pe subiect a determinat o decizie care ma bucura mult-mult. Inca o reactie frumu, pe subiect, aici.
Prima Doamna a Romaniei lui 2010
In 2009 a inceput sa se duca vorba ca romanii ar avea asteptari de la sotia Presedintelui. Ca EA ar trebui sa fie despre niste promisiuni, despre proeminenta si despre performanta [un nou tip de "arma" sociala si culturala prin lobby-ul pentru domeniile din "umbra" guvernarii].
Curioasa tare, mi-am luat trei prietene si-am cercetat un pic mai ordonat asteptarile pe subiect, dupa cum ne-am permis noi sa ghidusim printre publicuri: diplomatia, administratia si politica, mediul de afaceri, mass-media si social-media, poporul.
Ne-am propus sa gasim ACELE ASOCIERI automate, puternice si persistente din mintea romanilor pentru Prima Doamna a Romaniei lui 2010 si sa iesim din cercetare cu UN SEMNALMENT atotputernic.
Rezultatul?
Nu mai e suficient sa fii "lady in power" [sotia Presedintelui] ca sa fii Prima Doamna a Romaniei.
Nu e suficient sa fii mladioasa si surazatoare [o prezenta fizica foarte agreabila la bratul LUI].
Si culta, si eleganta, in plus? Un model de conduita pentru femei? Tot insuficient!
Romanii lui 2010 se asteapta sa fii impecabila stilistic. Dar, mai ales, foarte activa social, cu cat mai multe rezultate [numai prin ele "se vede"].
Pentru ca e nevoie ca cineva de la Putere sa "conduca" facerea de bine din drag si grija de popor [dincolo de legi si interese].
Prima Doamna a Romaniei lui 2010 = graceful goodness
CE PARERE AVETI DE "CORSET"?
Revin, curand, cu niste declaratii delicioase pe subiect.
Curioasa tare, mi-am luat trei prietene si-am cercetat un pic mai ordonat asteptarile pe subiect, dupa cum ne-am permis noi sa ghidusim printre publicuri: diplomatia, administratia si politica, mediul de afaceri, mass-media si social-media, poporul.
Ne-am propus sa gasim ACELE ASOCIERI automate, puternice si persistente din mintea romanilor pentru Prima Doamna a Romaniei lui 2010 si sa iesim din cercetare cu UN SEMNALMENT atotputernic.
Rezultatul?
Nu mai e suficient sa fii "lady in power" [sotia Presedintelui] ca sa fii Prima Doamna a Romaniei.
Nu e suficient sa fii mladioasa si surazatoare [o prezenta fizica foarte agreabila la bratul LUI].
Si culta, si eleganta, in plus? Un model de conduita pentru femei? Tot insuficient!
Romanii lui 2010 se asteapta sa fii impecabila stilistic. Dar, mai ales, foarte activa social, cu cat mai multe rezultate [numai prin ele "se vede"].
Pentru ca e nevoie ca cineva de la Putere sa "conduca" facerea de bine din drag si grija de popor [dincolo de legi si interese].
Prima Doamna a Romaniei lui 2010 = graceful goodness
CE PARERE AVETI DE "CORSET"?
Revin, curand, cu niste declaratii delicioase pe subiect.
Armonizarea intereselor. CUM?
Cred ca tinerii designeri romani n-au nicio sansa sa tina un business in 2010 daca isi expun, in continuare, piesele in concept-stores. Nici cu un showroom propriu si niste pictoriale in lucioasele-retetar nu cred ca pot castiga cat sa aiba ce reinvesti pentru a-si creste afacerea.
Anul asta trebuie sa le fie despre efortul prezentei la targurile internationale si despre introducerea pieselor-unicat in buticuri online, fara indoiala.
Totusi, daca in 2010 s-ar stradui sa ajunga si la romanul de rand cu buget lunar de shopping, dar putin stiutor intr-ale frumosului de designer, si ar lucra nitel la gusturile lui "de mall"... chiar in mall, ce-ar fi?
N-aveti voie sa-mi raspundeti "Nu se poate". Hai sa ne gandim CUM SE POATE!
Prea au toti designerii aerul de "scump-exclusivist" si lipsa de spatii cu trafic bun in care sa se arate lumii mai creativi si mai accesibili decat ar banui oricine!
Prea au toti retailerii romani spatii cu trafic bun, dar pline de piese care nu-ti transmit nicio emotie si nu te imbie sa bagi mana in buzunar, chiar te "expediaza" direct in strainatate...
Eventualele colaborari creatori-comercianti locali ar trebui sa fie despre armonizarea intereselor: tesaturi, croiuri, preturi. Poate un colt "motzat" cu piesele designerului in spatiul din mall al retailerului sau poate un parteneriat pe designul unor minicolectii de magazin?
Az mi-am spus ca e vremea unei "personalizari in masa" ca sa facem din moda romaneasca o afacere la ea acasa. O fi?
Anul asta trebuie sa le fie despre efortul prezentei la targurile internationale si despre introducerea pieselor-unicat in buticuri online, fara indoiala.
Totusi, daca in 2010 s-ar stradui sa ajunga si la romanul de rand cu buget lunar de shopping, dar putin stiutor intr-ale frumosului de designer, si ar lucra nitel la gusturile lui "de mall"... chiar in mall, ce-ar fi?
N-aveti voie sa-mi raspundeti "Nu se poate". Hai sa ne gandim CUM SE POATE!
Prea au toti designerii aerul de "scump-exclusivist" si lipsa de spatii cu trafic bun in care sa se arate lumii mai creativi si mai accesibili decat ar banui oricine!
Prea au toti retailerii romani spatii cu trafic bun, dar pline de piese care nu-ti transmit nicio emotie si nu te imbie sa bagi mana in buzunar, chiar te "expediaza" direct in strainatate...
Eventualele colaborari creatori-comercianti locali ar trebui sa fie despre armonizarea intereselor: tesaturi, croiuri, preturi. Poate un colt "motzat" cu piesele designerului in spatiul din mall al retailerului sau poate un parteneriat pe designul unor minicolectii de magazin?
Az mi-am spus ca e vremea unei "personalizari in masa" ca sa facem din moda romaneasca o afacere la ea acasa. O fi?
Va face Zara valuri si in Brasov?
Toate centrele comerciale din Brasov sunt mai-goale. Si nu pentru ca lipseste Zara din ele, pe cuvant! Ci pentru ca brasovenii chiar nu sunt oameni de mall.
Gandindu-ma la cei cu statut mediu si putere de achizitie care "fac" piata din Brasov, as zice ca ei sunt, in mare:
- oameni de butic de cartier plin cu haine-chilipir-pentru-toata-ziua de la producatorii locali
- oameni de croitorie la comanda sau munca de designer pentru hainele de ceremonie
- oameni de magazin stradal de brand cu tesaturi si croiuri simplu-impecabile [Lacoste si Stefanel] pentru iesirile in lumea buna
- oameni de ultim si penultim etaj din "Universal" cu branduri clasic-elegante autohtone [Yokko si Braiconf] pentru tinutele de buro
De ce i-am "justificat" asa? Tocmai am aflat ca familia Adamescu negociaza cu Inditex intrarea Zara in Unirea Shopping Center din Brasov, cu planul de a-si spori considerabil traficul in mall. Si imi pare ca afaceristii vor da bani grei pe o iluzie, hmm...
Pujtimea se va inghesui, dar nicidecum intr-atat incat sa sustina un boom. Studentii, majoritatea din orase mai mici si comune dimprejur, putin interesati sa cumpere moda, vor ignora miscarea. Iar omul disecat nitel mai sus, care chiar "face" piata, nu va renunta la alegerile lui demonstrat-bune doar pentru ca Zara aduce trendul si fantezia. Semn ca Zara chiar nu va face valuri si in Brasov! Gresesc?
VOI CE CREDETI?
Gandindu-ma la cei cu statut mediu si putere de achizitie care "fac" piata din Brasov, as zice ca ei sunt, in mare:
- oameni de butic de cartier plin cu haine-chilipir-pentru-toata-ziua de la producatorii locali
- oameni de croitorie la comanda sau munca de designer pentru hainele de ceremonie
- oameni de magazin stradal de brand cu tesaturi si croiuri simplu-impecabile [Lacoste si Stefanel] pentru iesirile in lumea buna
- oameni de ultim si penultim etaj din "Universal" cu branduri clasic-elegante autohtone [Yokko si Braiconf] pentru tinutele de buro
De ce i-am "justificat" asa? Tocmai am aflat ca familia Adamescu negociaza cu Inditex intrarea Zara in Unirea Shopping Center din Brasov, cu planul de a-si spori considerabil traficul in mall. Si imi pare ca afaceristii vor da bani grei pe o iluzie, hmm...
Pujtimea se va inghesui, dar nicidecum intr-atat incat sa sustina un boom. Studentii, majoritatea din orase mai mici si comune dimprejur, putin interesati sa cumpere moda, vor ignora miscarea. Iar omul disecat nitel mai sus, care chiar "face" piata, nu va renunta la alegerile lui demonstrat-bune doar pentru ca Zara aduce trendul si fantezia. Semn ca Zara chiar nu va face valuri si in Brasov! Gresesc?
VOI CE CREDETI?
SE INTAMPLA!
Romanii, grecii si turcii si-au pus sporul si buna inspiratie la un loc si au castigat finantare pentru un proiect incredibil: un centru virtual de training pentru designul de pantofi.
Bravou! Cu multumescuri lui Dragosi, care imi sopteste mereu noutatile, sa nu ajung sa cred ca nu se lupta pentru calitate si leadership in invatamantul superior!
Bravou! Cu multumescuri lui Dragosi, care imi sopteste mereu noutatile, sa nu ajung sa cred ca nu se lupta pentru calitate si leadership in invatamantul superior!
Galetusa de Nirvana [TAKE 1]
Vrei soare? Nu ti-l dau chiar pe EL, inca, dar iti impartasesc un gand de raza bland-cotropitoare de martie. Cat sa incepi acum un WISH LIST cu care sa umpli, pana intr-un tarziu de septembrie, galetusa de Nirvana, my dear lady!
Ai de ales din albastrurile cobalt, ultramarin, turcoaz, petrol, indigo si cerneala care pateaza vreo 45.000 de piese frantuzesti. Asa ca... la cat mai multe achizitii de liniste-buna din catalogul La Redoute!
Ai de ales din albastrurile cobalt, ultramarin, turcoaz, petrol, indigo si cerneala care pateaza vreo 45.000 de piese frantuzesti. Asa ca... la cat mai multe achizitii de liniste-buna din catalogul La Redoute!
GENTALMENILOR cititori!
Ca sa jucati pe degete granitele stilistice, trebuie sa fiti stapani pe "za basic truth".
Cum foarte putine mame s-au ingrijit sa va transmita regulile de baza ale garderobei si cum foarte putini profesori-indrumator s-au incumetat sa va tina cateva ore de comunicare nonverbala (si proxemica v-ar fi fo de folos), ati ajuns la 25 de ani "cu prea multe lipsuri si excese in dulap", cum mi-au soptit, coplesite, cateva ladies.
De ce coplesite? Pentru ca, de fiecare data cand e nevoie sa va cumparati o piesa, ele trebuie sa va fie martore... Motiv foarte bun sa le salvez de la corvoada pe iubitele celor mai cititori dintre voi, incurajandu-va sa va alegeti macar camasa singuri, dupa niste indicii "la obiect"!
Camasa trebuie sa va fie ca o a doua piele, din bumbac (sau dintr-un amestec de casmir cu bumbac), pentru ca e o tesatura de viata lunga!
Ea nu trebuie sa va incomodeze nicicum in miscari: nu trebuie sa va stranga in zona pieptului, nici a taliei; daca ridicati bratele, nu e voie sa va iasa din pantaloni.
E neaparat sa o inchideti pana la ultimul nasture, la proba, si sa verificati daca intre gat si guler e lejeritate de un deget. Pentru ca intra la apa dupa cateva spalari, e bine sa va fie lejera 1,5 cm la gat, sa nu ajunga sa va jeneze, sa va provoace iritatii pe gat si sa trebuiasca sa renuntati s-o purtati intr-o luna de la achizitie.
Marimea potrivita, la gat, inseamna ca gulerul nu se "lasa", incheiat, si ca arata impecabil cu cravata. Gulerul trebuie sa fie ferm (nici rigid, nici moale) iar varful lui trebuie sa stea sprijinit pe piept, nicidecum indepartat!
Manecile trebuie sa porneasca de la capatul umerilor si sa va ajunga la capatul incheieturii cand strangeti bratele.
Nasturii de sidef (care nu se rup, nici nu se sparg, deci sunt minune) trebuie sa fie plasati cam la 7 cm unul de altul, astfel incat sa nu lase sa se vada parul de pe piept nici in cazul celor mai bruste gesturi...
Eu militez pentru vreo zece camasi albe si bleu, simple, neaparat din bumbac de calitate (care nu e transparent), cu cat mai putine detalii (fara cusaturi proeminente sau nasturi in exces) in garderoba voastra.
Ele va salveaza discret de la gandul chinuitor "Cum asortez?" in multe situatii. Si, sigur, va permit sa puneti orice cravata va e draga, daca e cazul ei!
Le puteti purta, fara grija, si la o pereche de pantaloni din doc si un pulover in V pentru o plimbare in parc, si la un costum impecabil, din stofa de lana, in caz de intalnire notorie de business, si la jeansi de culoare inchisa si sacou reiat de catifea intr-o zi cu un eveniment sau workshop.
Hai, curaj! La bune achizitii!
Cum foarte putine mame s-au ingrijit sa va transmita regulile de baza ale garderobei si cum foarte putini profesori-indrumator s-au incumetat sa va tina cateva ore de comunicare nonverbala (si proxemica v-ar fi fo de folos), ati ajuns la 25 de ani "cu prea multe lipsuri si excese in dulap", cum mi-au soptit, coplesite, cateva ladies.
De ce coplesite? Pentru ca, de fiecare data cand e nevoie sa va cumparati o piesa, ele trebuie sa va fie martore... Motiv foarte bun sa le salvez de la corvoada pe iubitele celor mai cititori dintre voi, incurajandu-va sa va alegeti macar camasa singuri, dupa niste indicii "la obiect"!
Camasa trebuie sa va fie ca o a doua piele, din bumbac (sau dintr-un amestec de casmir cu bumbac), pentru ca e o tesatura de viata lunga!
Ea nu trebuie sa va incomodeze nicicum in miscari: nu trebuie sa va stranga in zona pieptului, nici a taliei; daca ridicati bratele, nu e voie sa va iasa din pantaloni.
E neaparat sa o inchideti pana la ultimul nasture, la proba, si sa verificati daca intre gat si guler e lejeritate de un deget. Pentru ca intra la apa dupa cateva spalari, e bine sa va fie lejera 1,5 cm la gat, sa nu ajunga sa va jeneze, sa va provoace iritatii pe gat si sa trebuiasca sa renuntati s-o purtati intr-o luna de la achizitie.
Marimea potrivita, la gat, inseamna ca gulerul nu se "lasa", incheiat, si ca arata impecabil cu cravata. Gulerul trebuie sa fie ferm (nici rigid, nici moale) iar varful lui trebuie sa stea sprijinit pe piept, nicidecum indepartat!
Manecile trebuie sa porneasca de la capatul umerilor si sa va ajunga la capatul incheieturii cand strangeti bratele.
Nasturii de sidef (care nu se rup, nici nu se sparg, deci sunt minune) trebuie sa fie plasati cam la 7 cm unul de altul, astfel incat sa nu lase sa se vada parul de pe piept nici in cazul celor mai bruste gesturi...
Eu militez pentru vreo zece camasi albe si bleu, simple, neaparat din bumbac de calitate (care nu e transparent), cu cat mai putine detalii (fara cusaturi proeminente sau nasturi in exces) in garderoba voastra.
Ele va salveaza discret de la gandul chinuitor "Cum asortez?" in multe situatii. Si, sigur, va permit sa puneti orice cravata va e draga, daca e cazul ei!
Le puteti purta, fara grija, si la o pereche de pantaloni din doc si un pulover in V pentru o plimbare in parc, si la un costum impecabil, din stofa de lana, in caz de intalnire notorie de business, si la jeansi de culoare inchisa si sacou reiat de catifea intr-o zi cu un eveniment sau workshop.
Hai, curaj! La bune achizitii!
Garderoba lui "cald si bine"
Hainele La Redoute sunt foarte "curate" si versatile. De saptamana viitoare puteti sa va "dati" prin catalogul de primavara-vara si sa construiti garderoba lui "cald si bine"!
Vesti bune de pe Calea Victoriei
Va povesteam, intr-o postare de wknd, ca am descoperit un magazin-minune pe Calea Victoriei, cu piese Missoni, Moschino, Chloe si McQueen la preturi bune-bune; intre prezentele straineze notorii, si un designer roman - Bianca Popp.
Pozitia pe artera, amenajarea, mixul de branduri au fo tare pe placul meu [am, inca, ceva indoieli cu privire la alegerea neaosa] si am inteles abia ieri dimineatz de-unde-pana-unde: Laszlo Forray e consultantul pe proiect, de la alegerea spatiului la cea a hainelor.
Magazinul s-a lansat ieri cu trambite iar consultantul mi-a telefonat devreme pentru o invitatie speciala. Nu puteam ajunge la deschiderea oficiala, dar, cum "inspectasem" anonim si recomandasem dinainte buticul, am pus niste intrebari la telefon cat sa va dau o veste buna in plus, az, hehe.
Laszlo Forray mi-a placut din primele noastre "povesti", pe mail, in vremea cand gestiona afacerile Victoria 46, Day&Night si Petit's. Eu il incurcam cu intrebari de logica a investitiilor, lui chiar ii facea placere sa caute si sa-mi serveasca cele mai pertinente raspunsuri, asa ca din ping-pong ieseam, mereu, amandoi [jurnalist si manager], motivati sa intamplam lucrurile tot mai win-win in piata.
Pana sa facem echipa, cu planuri de comunicare impecabila pe cele trei multibranduri de lux, el a hotarat sa-si dea demisia de la HFC. Cred ca businessul-mare devenise mult prea "dulapul" proprietarei, hmm... L-am regasit la vizita lui Diane Pernet in Romania, sustinuta de hotelul Residence dupa sugestia lui.
Vestea buna de acum? Laszlo Forray e-n proces de "scouting" prin gasca designerilor romani. Magazinul de pe Calea Victoriei isi asteapta creatori tot mai valorosi, pam-pam!
Pozitia pe artera, amenajarea, mixul de branduri au fo tare pe placul meu [am, inca, ceva indoieli cu privire la alegerea neaosa] si am inteles abia ieri dimineatz de-unde-pana-unde: Laszlo Forray e consultantul pe proiect, de la alegerea spatiului la cea a hainelor.
Magazinul s-a lansat ieri cu trambite iar consultantul mi-a telefonat devreme pentru o invitatie speciala. Nu puteam ajunge la deschiderea oficiala, dar, cum "inspectasem" anonim si recomandasem dinainte buticul, am pus niste intrebari la telefon cat sa va dau o veste buna in plus, az, hehe.
Laszlo Forray mi-a placut din primele noastre "povesti", pe mail, in vremea cand gestiona afacerile Victoria 46, Day&Night si Petit's. Eu il incurcam cu intrebari de logica a investitiilor, lui chiar ii facea placere sa caute si sa-mi serveasca cele mai pertinente raspunsuri, asa ca din ping-pong ieseam, mereu, amandoi [jurnalist si manager], motivati sa intamplam lucrurile tot mai win-win in piata.
Pana sa facem echipa, cu planuri de comunicare impecabila pe cele trei multibranduri de lux, el a hotarat sa-si dea demisia de la HFC. Cred ca businessul-mare devenise mult prea "dulapul" proprietarei, hmm... L-am regasit la vizita lui Diane Pernet in Romania, sustinuta de hotelul Residence dupa sugestia lui.
Vestea buna de acum? Laszlo Forray e-n proces de "scouting" prin gasca designerilor romani. Magazinul de pe Calea Victoriei isi asteapta creatori tot mai valorosi, pam-pam!
Miscari de an nou [Chanel]
Za twist s-a produs deja in relatiile caselor de moda cu publicatiile glossy. Multe branduri au renuntat sa-si plaseze reclame in reviste in 2010, incumetandu-se sa-si „agate” clientii prin noi forme de promovare.
Chanel da lectii! Casa de moda pariziana tocmai a anuntat lansarea unei reviste proprii, 31 Rue Cambon, distribuita in toate magazinele de brand din lume.
Cat despre online, Chanel l-a luat cu asalt de acum doi ani, oferind consumatorilor de moda continut video (prin You Tube) care potenteaza colectiile Paris-Moscova pre-fall 2009, Paris-Venetia resort 2010, Paris-Shanghai pre-fall 2010: marturisirile lui Lagerfeld despre documentarea creatiei, secvente din backstage de la prezentari, making-off al campaniilor de advertising.
Continutul eliberat prin sectiunea Chanel News, de pe website, actualizat la cateva zile, incepe sa fie si el foarte apropiat de continutul unei reviste, anul acesta: un video cu Lily Allen la probe, o secventa de balet filmata in salonul haute-couture din Cambon 31, fotografii din apartamentul lui Chanel, jurnalul lui Lagerfeld, schite de colectii...
In 2010, publicitatea din media conventionale a devenit zgomot iar consumatorii au ajuns s-o „blocheze” fara regrete. E firesc, astfel, ca si brandurile de moda sa incerce sa se insinueze mai personalizat, chiar terapeutic in viata lor, pentru a le redeschide apetitul si buzunarele.
Solutia recaptarii bunavointei si interesului pare sa fie generarea de cat mai mult continut (online) cu potential de viralitate: ceva inspirational trece foarte usor din internaut in internaut si „imbolnaveste” rapid tot Internetul.
Chanel da lectii! Casa de moda pariziana tocmai a anuntat lansarea unei reviste proprii, 31 Rue Cambon, distribuita in toate magazinele de brand din lume.
Cat despre online, Chanel l-a luat cu asalt de acum doi ani, oferind consumatorilor de moda continut video (prin You Tube) care potenteaza colectiile Paris-Moscova pre-fall 2009, Paris-Venetia resort 2010, Paris-Shanghai pre-fall 2010: marturisirile lui Lagerfeld despre documentarea creatiei, secvente din backstage de la prezentari, making-off al campaniilor de advertising.
Continutul eliberat prin sectiunea Chanel News, de pe website, actualizat la cateva zile, incepe sa fie si el foarte apropiat de continutul unei reviste, anul acesta: un video cu Lily Allen la probe, o secventa de balet filmata in salonul haute-couture din Cambon 31, fotografii din apartamentul lui Chanel, jurnalul lui Lagerfeld, schite de colectii...
In 2010, publicitatea din media conventionale a devenit zgomot iar consumatorii au ajuns s-o „blocheze” fara regrete. E firesc, astfel, ca si brandurile de moda sa incerce sa se insinueze mai personalizat, chiar terapeutic in viata lor, pentru a le redeschide apetitul si buzunarele.
Solutia recaptarii bunavointei si interesului pare sa fie generarea de cat mai mult continut (online) cu potential de viralitate: ceva inspirational trece foarte usor din internaut in internaut si „imbolnaveste” rapid tot Internetul.
Miscari de an nou [Hermes]
La sfarsitul anului trecut circula zvonul ca rusii vor fi foarte curand devansati de chinezi la achizitiile high-end din Europa.
Apetitul chinezilor pentru lux i-a convins pe gestionarii afacerii Hermes sa investeasca, in 2010, in constructia unui brand premium fabricat in China dupa „chipul si asemanarea” acestora, distribuit doar aici si la Paris.
Brandul Shang Xia inseamna materiale chinezesti, design inspirat de artele decorative locale si croiuri dupa dimensiunile specifice pietei de referinta.
Personalizand integral oferta, retailerul francez de lux investeste, de fapt, intr-o prima strategie de fidelizare a asiaticilor.
O data cu productia oficiala in Asia pentru Shang Xia, Hermes gireaza si un lux accesibil (datorita fortei de munca mai ieftine), fara sa ruineze, totusi, pozitionarea brandului-mama.
Incet-incet, prejudecata care planeaza asupra etichetei „Made in China” se va spulbera iar razboiul cu piesele contrafacute in Asia va capata un twist, hmm...
Apetitul chinezilor pentru lux i-a convins pe gestionarii afacerii Hermes sa investeasca, in 2010, in constructia unui brand premium fabricat in China dupa „chipul si asemanarea” acestora, distribuit doar aici si la Paris.
Brandul Shang Xia inseamna materiale chinezesti, design inspirat de artele decorative locale si croiuri dupa dimensiunile specifice pietei de referinta.
Personalizand integral oferta, retailerul francez de lux investeste, de fapt, intr-o prima strategie de fidelizare a asiaticilor.
O data cu productia oficiala in Asia pentru Shang Xia, Hermes gireaza si un lux accesibil (datorita fortei de munca mai ieftine), fara sa ruineze, totusi, pozitionarea brandului-mama.
Incet-incet, prejudecata care planeaza asupra etichetei „Made in China” se va spulbera iar razboiul cu piesele contrafacute in Asia va capata un twist, hmm...
Lights ON
De cateva luni, Andreea Badala isi pune la bataie ideile in atelierele Alexander McQueen. Lucian Broscatean, in atelierele Wendy&Jim. Povestile amandurora, curand!
Zilele astea, Ludmila Corlateanu e la Paris, la targul Atmosphere, cu rochiile ei pentru fete cuminti. Corina Vladescu e la Berlin, la targul Premium, si la Paris, la targul Who's Next, cu piesele ei hip.
Sa le tinem pumnii sa obtina comenzi consistente, sa-si poata creste, astfel, afacerile si sa raspandeasca "Made in RO" in toata lumea!
Zilele astea, Ludmila Corlateanu e la Paris, la targul Atmosphere, cu rochiile ei pentru fete cuminti. Corina Vladescu e la Berlin, la targul Premium, si la Paris, la targul Who's Next, cu piesele ei hip.
Sa le tinem pumnii sa obtina comenzi consistente, sa-si poata creste, astfel, afacerile si sa raspandeasca "Made in RO" in toata lumea!
Sa ne scaldam nitel in UTOPII
Sunt asa de prinsa in definirea posibilului, de vreo sase luni, ca nu mai stiu cum e sa fiu prinsa in imaginarul lui Peste-Poate-de-Bine-si-Frumos.
Sa te scalzi, intr-o dupa-amiaza, in toate soiurile de utopii poate fi chiar terapeutic, pe cuvant de non-visatoare! Am inteles asta, iar, acum doo zile, cand i-am citit fanteziile lui Etienne Mineur despre, hmm, personalizarea in masa din urmatorii cinci ani.
Ce daca, in Romania, iPhone-urile nu sunt in toate buzunarele, ce daca romanii nu stiu inca mai nimic despre TabletPC-uri, ce daca ei... habar n-au sa foloseasca Google cat sa fie constienti macar pe ce lume traiesc? CE DACA?
Etienne Mineur face un exercitiu grozav de imaginatie 2010-2015 care merita intru totul savurat! E despre presa si consumatorii ei. E despre Internet, filme si telefonie. E SI DESPRE MODA.
O moda care nu mai traieste (in primul rand) pentru jurnalistii si buyerii guru, ci pentru marele public. O moda care e, astfel, de vanzare online inca din timpul unui show.
O moda a textilelor inteligente, video, tactile. Reactive, de fapt, la poluare si unde electromagnetice si wi-fi si bluetooth si, culmea, la proximitatea prietenilor din retelele sociale!
O moda in care marile branduri propun haine descarcabile de pe Internet, pe care sunt brodate logo-uri si IP-uri. Noul lux (cu noua lui senzatie de unicitate) pare sa fie, asadar, digital numeric.
DE NECREZUT?
P.S. Multumeeeeeesc lui Octavian Coifan, din dulcea Franta, pentru recomandare!
Sa te scalzi, intr-o dupa-amiaza, in toate soiurile de utopii poate fi chiar terapeutic, pe cuvant de non-visatoare! Am inteles asta, iar, acum doo zile, cand i-am citit fanteziile lui Etienne Mineur despre, hmm, personalizarea in masa din urmatorii cinci ani.
Ce daca, in Romania, iPhone-urile nu sunt in toate buzunarele, ce daca romanii nu stiu inca mai nimic despre TabletPC-uri, ce daca ei... habar n-au sa foloseasca Google cat sa fie constienti macar pe ce lume traiesc? CE DACA?
Etienne Mineur face un exercitiu grozav de imaginatie 2010-2015 care merita intru totul savurat! E despre presa si consumatorii ei. E despre Internet, filme si telefonie. E SI DESPRE MODA.
O moda care nu mai traieste (in primul rand) pentru jurnalistii si buyerii guru, ci pentru marele public. O moda care e, astfel, de vanzare online inca din timpul unui show.
O moda a textilelor inteligente, video, tactile. Reactive, de fapt, la poluare si unde electromagnetice si wi-fi si bluetooth si, culmea, la proximitatea prietenilor din retelele sociale!
O moda in care marile branduri propun haine descarcabile de pe Internet, pe care sunt brodate logo-uri si IP-uri. Noul lux (cu noua lui senzatie de unicitate) pare sa fie, asadar, digital numeric.
DE NECREZUT?
P.S. Multumeeeeeesc lui Octavian Coifan, din dulcea Franta, pentru recomandare!
Spatiul comercial in 2010
Oare comerciantii romani vor investi pentru a servi experiente neconventionale sau terapeutice de retail consumatorului care se lasa, acum, mult mai greu convins?
Sau, din contra, vor face compromisuri si mai mari decat in "varful" crizei la amenajarea magazinelor, din nevoia de a-si conserva banii castigati cu mult mai mult efort?
Matius Ichim, Fashion Retail Designer, aduce vestile lui 2010 din piata locala de moda, dupa moralul si logica de actiune ale clientilor studioului sau de creatie.
Prea putine vitrine agata, spunand povesti, in Romania. In prea putine buticuri locale de moda ai loc de-ntors in cabina. In si mai putine, un insotitor de shopping se poate recrea pe o canapea. In unele magazine trebuie sa te descurci cu lumina ramasa rest de la becurile arse, care iti arata negru in loc de bleumarin… De ce?
Imi place sa cred ca nu mai exista retaileri locali care pur si simplu nu cunosc aceste detalii sau nu le inteleg puterea de a atrage si fideliza clientii. Multi fac compromisuri din nevoia de economie, unii doar copiaza prost conceptul unor case mai mari, cu intentia de a-l reduce la "esenta".
Sunt si comercianti care, in mod voit, renunta la detalii in spatiul de retail pentru a nu speria "vanatul"; nu vor sa dea impresia de "lux" pentru ca, astfel, consumatorii n-ar mai intra in magazin, crezand ca e prea scump pentru buzunarele lor.
Pentru ei, lumina e rezultatul lui "Punem niste spoturi!" iar cabina de proba se amenajeaza in depozit, la un loc cu sacii cu umerase si galetile cu mopuri, de care o separa "o perdea din catifea grea". Cele mai multe asemenea magazine se gasesc in IDM, BIG, SIR, H.
Adolescentii ai caror parinti castiga, pe luna, insumat, cel mult trei mii de lei, de exemplu, nu-si permit sa-si cumpere haine de brand, din mall. Ca sa faca fata concurentei vestimentare acerbe din gasca sau de la scoala, isi cauta haine aproape la fel, dar no name, chinezesti sau turcesti, la preturi mult mai mici, in magazinele de care pomeneam.
Ei se vor intoarce mereu in aceste magazine pentru piesele-surogat. Si le vor gasi, mereu, la un pret aproape corect. Nu-si vor dori, asadar, in postura de client, decat un produs; nu cabine generoase de proba, nici oglinzi care sa nu deformeze imaginea, nici o redare impecabila a culorii.
Despre cat costa un proiect de shop design in RO, despre indiciile unui spatiu de fashion retail functional sau despre cum impiedica eficienta pe metru patrat fantezia in designul de magazin, pe Fashion&Business, afcors!
Sau, din contra, vor face compromisuri si mai mari decat in "varful" crizei la amenajarea magazinelor, din nevoia de a-si conserva banii castigati cu mult mai mult efort?
Matius Ichim, Fashion Retail Designer, aduce vestile lui 2010 din piata locala de moda, dupa moralul si logica de actiune ale clientilor studioului sau de creatie.
Prea putine vitrine agata, spunand povesti, in Romania. In prea putine buticuri locale de moda ai loc de-ntors in cabina. In si mai putine, un insotitor de shopping se poate recrea pe o canapea. In unele magazine trebuie sa te descurci cu lumina ramasa rest de la becurile arse, care iti arata negru in loc de bleumarin… De ce?
Imi place sa cred ca nu mai exista retaileri locali care pur si simplu nu cunosc aceste detalii sau nu le inteleg puterea de a atrage si fideliza clientii. Multi fac compromisuri din nevoia de economie, unii doar copiaza prost conceptul unor case mai mari, cu intentia de a-l reduce la "esenta".
Sunt si comercianti care, in mod voit, renunta la detalii in spatiul de retail pentru a nu speria "vanatul"; nu vor sa dea impresia de "lux" pentru ca, astfel, consumatorii n-ar mai intra in magazin, crezand ca e prea scump pentru buzunarele lor.
Pentru ei, lumina e rezultatul lui "Punem niste spoturi!" iar cabina de proba se amenajeaza in depozit, la un loc cu sacii cu umerase si galetile cu mopuri, de care o separa "o perdea din catifea grea". Cele mai multe asemenea magazine se gasesc in IDM, BIG, SIR, H.
Adolescentii ai caror parinti castiga, pe luna, insumat, cel mult trei mii de lei, de exemplu, nu-si permit sa-si cumpere haine de brand, din mall. Ca sa faca fata concurentei vestimentare acerbe din gasca sau de la scoala, isi cauta haine aproape la fel, dar no name, chinezesti sau turcesti, la preturi mult mai mici, in magazinele de care pomeneam.
Ei se vor intoarce mereu in aceste magazine pentru piesele-surogat. Si le vor gasi, mereu, la un pret aproape corect. Nu-si vor dori, asadar, in postura de client, decat un produs; nu cabine generoase de proba, nici oglinzi care sa nu deformeze imaginea, nici o redare impecabila a culorii.
Despre cat costa un proiect de shop design in RO, despre indiciile unui spatiu de fashion retail functional sau despre cum impiedica eficienta pe metru patrat fantezia in designul de magazin, pe Fashion&Business, afcors!
C-o fi, c-o pati
De vreo cinci ani, de cand tot copilaresc studiind jurnalism si PR, in mine se dau permanent lupte intre cei doi demoni "meseriasi".
Imaginati-va ca ma epuizez, in fiecare saptamana, cautandu-mi argumentele. Strang, tot strang, cat sa-mi fie odata clar in ce rol vreau sa traiesc. Si niciodata nu mi-e. Si continuu sa vietuiesc, vorba aia, cu dubla personalitate.
Cand il citesc pe Mihnea Maruta, vreau sa ma "fac" mai jurnalist. Cand stau la povesti cu Sorana Savu, vreau sa ma "fac" mai PR-ist. Ce mi-o iesi, daca o tot tin asa, habar n-am, zau!
Cum in presa nu prea-i de joaca in momentul asta, az blogaresc, mai in gluma, mai in serios, pe unde-mi permit nitel umor: in PR-ul lui 2010.
El n-o sa mai poata fi nicicum despre "floricele si dantelute". Ca sa-si reierarhizeze poftele, consumatorul-stapan o sa vrea argumente si relevanta, ohooo!
Iata cum nu "relatiile", ci cunoasterea publicurilor, cum nu seductia, ci increderea vor face treaba buna anul asta! Ca la carte.
Bani in plus, adica de CSR, n-o sa mai prea fie. Asa ca o sa se vada bine ce companii pun cu adevarat pret pe implicarea sociala, hmm...
Tot in lipsa banilor, PR-ul se va scalda, afcors, in chinurile creativitatii demne de stire sau de loializarea angajatilor.
Deadline-urile pe raspunsurile managerilor vor fi scurte-scurte, ca tot traim Revolutia pixelilor care castiga teren pe repede 'nainte.
Din online vor veni cele mai multe intrebari si va fi multa munca de lamurire cu biznismenii, mai ales ca s-au prins cat se expun (si laudelor, dar mai ales criticilor) in plus "dandu-se pe net"...
Cum, pentru consumatori, timpul liber a ajuns sacru, PR-ul va fi nevoit sa intervina in filme, carti si muzici printr-un brand placement muuuult mai filosofic, artistic, distractiv.
Comunicatul de presa va ajunge vizual si linkual, "siliconat prin partile sale mai... lasate sau lesinate", cum foarte bine zice Eliza Rogalski.
CE-AM UITAT? CE-O SA-I MAI MANANCE ZILELE OMULUI DE PR in 2010?
Imaginati-va ca ma epuizez, in fiecare saptamana, cautandu-mi argumentele. Strang, tot strang, cat sa-mi fie odata clar in ce rol vreau sa traiesc. Si niciodata nu mi-e. Si continuu sa vietuiesc, vorba aia, cu dubla personalitate.
Cand il citesc pe Mihnea Maruta, vreau sa ma "fac" mai jurnalist. Cand stau la povesti cu Sorana Savu, vreau sa ma "fac" mai PR-ist. Ce mi-o iesi, daca o tot tin asa, habar n-am, zau!
Cum in presa nu prea-i de joaca in momentul asta, az blogaresc, mai in gluma, mai in serios, pe unde-mi permit nitel umor: in PR-ul lui 2010.
El n-o sa mai poata fi nicicum despre "floricele si dantelute". Ca sa-si reierarhizeze poftele, consumatorul-stapan o sa vrea argumente si relevanta, ohooo!
Iata cum nu "relatiile", ci cunoasterea publicurilor, cum nu seductia, ci increderea vor face treaba buna anul asta! Ca la carte.
Bani in plus, adica de CSR, n-o sa mai prea fie. Asa ca o sa se vada bine ce companii pun cu adevarat pret pe implicarea sociala, hmm...
Tot in lipsa banilor, PR-ul se va scalda, afcors, in chinurile creativitatii demne de stire sau de loializarea angajatilor.
Deadline-urile pe raspunsurile managerilor vor fi scurte-scurte, ca tot traim Revolutia pixelilor care castiga teren pe repede 'nainte.
Din online vor veni cele mai multe intrebari si va fi multa munca de lamurire cu biznismenii, mai ales ca s-au prins cat se expun (si laudelor, dar mai ales criticilor) in plus "dandu-se pe net"...
Cum, pentru consumatori, timpul liber a ajuns sacru, PR-ul va fi nevoit sa intervina in filme, carti si muzici printr-un brand placement muuuult mai filosofic, artistic, distractiv.
Comunicatul de presa va ajunge vizual si linkual, "siliconat prin partile sale mai... lasate sau lesinate", cum foarte bine zice Eliza Rogalski.
CE-AM UITAT? CE-O SA-I MAI MANANCE ZILELE OMULUI DE PR in 2010?
Joaca de-a Frumosul
EU imi clatesc ochii cu oameni faini. VOI la ce mai mesteriti, de-a ce va mai jucati?
DUPA
Inainte de operatie ma straduiam sa prind curaj. Si incercam sa ma veselesc cu tot soiul de socoteli [de cate ori am luat in gazda purici din autobuze, trenuri, avioane si cati ar fi in total, de exemplu], ca sa-mi risipesc gandurile rele.
Nu era, de fapt, nicidecum nevoie de vitejie silita sau de ganduri neaparat bune. Fusesem convinsa ca voi iesi din operatie mai sanatoasa decat am intrat, toti parametrii interventiei erau perfect controlabili, asa ca [sa v-amintiti asta] ce atata zbucium fara argument?
Am ascultat Roisin Murphy [ma intelesesem in avans cu gasca din sala] in ora aia jumatate cat chirurgul m-a taiat, a cotrobait, a prins de urechi infectia, a dat cu ea de pereti, a zvarlit-o intr-o gaura neagra si m-a cusut la loc.
Am cerut Mars si Cola dupa, afcors! "Bine ca n-ai pofta de smantana, ca de-asta chiar nu e voie", mi-a vanturat medicul-sef aratatorul. Si gata.
Nu povestesc de "surprizele" postanestezice ca sa nu cad si eu in desuet, v-ati prins. Operatia mea a fo de vis, da?
Si daca v-ati scaldat in emotii, din cauza ei, ieri, va multumesc pentru grija. Dar ar fi fo de-o asemenea grija, mai degraba, atunci sau atunci. Alea dureri, nu asta de acum! ;)
Chestiunea fiind impartasita, cine vrea sa-mi numere atzele?
Nu era, de fapt, nicidecum nevoie de vitejie silita sau de ganduri neaparat bune. Fusesem convinsa ca voi iesi din operatie mai sanatoasa decat am intrat, toti parametrii interventiei erau perfect controlabili, asa ca [sa v-amintiti asta] ce atata zbucium fara argument?
Am ascultat Roisin Murphy [ma intelesesem in avans cu gasca din sala] in ora aia jumatate cat chirurgul m-a taiat, a cotrobait, a prins de urechi infectia, a dat cu ea de pereti, a zvarlit-o intr-o gaura neagra si m-a cusut la loc.
Am cerut Mars si Cola dupa, afcors! "Bine ca n-ai pofta de smantana, ca de-asta chiar nu e voie", mi-a vanturat medicul-sef aratatorul. Si gata.
Nu povestesc de "surprizele" postanestezice ca sa nu cad si eu in desuet, v-ati prins. Operatia mea a fo de vis, da?
Si daca v-ati scaldat in emotii, din cauza ei, ieri, va multumesc pentru grija. Dar ar fi fo de-o asemenea grija, mai degraba, atunci sau atunci. Alea dureri, nu asta de acum! ;)
Chestiunea fiind impartasita, cine vrea sa-mi numere atzele?
rasu - plansu
Cum ce il califica pe Dan Bittman pentru postul de consilier la Finante? Succesul inregistrat cu melodia "Banii vorbesc"! Judecand dupa tipul de magnet al organizatiei, lipsesc din echipa de la Minister: Guta - "Valoarea mea", Puya - "E foame de bani" si Bucurenci - "Mai mult verde", sa fie show-ul SHOW, vorba Catavencilor.
Dar oare ce il califica pe Tony Blair pentru postul de consultant pe expansiune in grupul de lux LVMH? Jobul asta o fi singura cale de a-l prinde la un spritz pe Gorbaciov [ca tot l-a prins si pe el la inghesuiala Louis Vuitton, intr-o campanie], hmmm...
Dar oare ce il califica pe Tony Blair pentru postul de consultant pe expansiune in grupul de lux LVMH? Jobul asta o fi singura cale de a-l prinde la un spritz pe Gorbaciov [ca tot l-a prins si pe el la inghesuiala Louis Vuitton, intr-o campanie], hmmm...
Cum se face CA?
Prin iunie, anul trecut, am primit invitatia sa ma probez si incant cu haine Bianca Popp, intr-o cafenea. Eram prinsa in prognoze pentru doomiizecele retailului local de confectii.
Totusi, m-am oprit si m-am dat pe gugal, pe subiectul-invitatie. Dar mi-am continuat analizele, zicandu-mi ca pierd mai croitorie pentru soare si vant decat design. Si ca nu e neaparat sa o descopar atunci.
Prin decembrie, tot anul trecut, am stat la un reality-check cu Diane Pernet. Am intrebat-o si cu ce ramane in gand dupa ce a descusut o saptamana la creativitatea romaneasca? "M-as intoarce in Franta imbracata in creatiile Biancai Popp", mi-a marturisit. Si m-a lasat tablou [dar la fel de indoita de design ca in iunie].
Ieri, de foame, am luat-o accelerat pe Victoriei-in-jos. Am intrat, totusi, de curiozitatea macinanda a meseriei, intr-un magazin care a umplut, de curand, unul dintre golurile foarte vizibile ale arterei.
Am uitat de stomac, zece minute, printre piesele-chilipir Chloe, Missoni si Moschino [din colectii trecute, pana in 150 de euro], se-ntelege! Si-am descoperit, dupa juma' de an, si piesele Biancai Popp; singurul creator roman din butic [sunt tot indoita, daca sunteti curiosi].
M-am intrebat, sigur, cum se face CA? Ma amagesc cu urmatoarea explicatie: un buyer i-a cules piesele, cu multa incredere, dupa ce a citit povestile mele cu Diane Pernet, hehe... Cel mai probabil: magazinul-chilipir e chiar al creatoarei, care s-a gandit ca e vremea sa si traiasca din moda [etichete] in RO.
Voi cum "simtiti" creatiile ei?
Totusi, m-am oprit si m-am dat pe gugal, pe subiectul-invitatie. Dar mi-am continuat analizele, zicandu-mi ca pierd mai croitorie pentru soare si vant decat design. Si ca nu e neaparat sa o descopar atunci.
Prin decembrie, tot anul trecut, am stat la un reality-check cu Diane Pernet. Am intrebat-o si cu ce ramane in gand dupa ce a descusut o saptamana la creativitatea romaneasca? "M-as intoarce in Franta imbracata in creatiile Biancai Popp", mi-a marturisit. Si m-a lasat tablou [dar la fel de indoita de design ca in iunie].
Ieri, de foame, am luat-o accelerat pe Victoriei-in-jos. Am intrat, totusi, de curiozitatea macinanda a meseriei, intr-un magazin care a umplut, de curand, unul dintre golurile foarte vizibile ale arterei.
Am uitat de stomac, zece minute, printre piesele-chilipir Chloe, Missoni si Moschino [din colectii trecute, pana in 150 de euro], se-ntelege! Si-am descoperit, dupa juma' de an, si piesele Biancai Popp; singurul creator roman din butic [sunt tot indoita, daca sunteti curiosi].
M-am intrebat, sigur, cum se face CA? Ma amagesc cu urmatoarea explicatie: un buyer i-a cules piesele, cu multa incredere, dupa ce a citit povestile mele cu Diane Pernet, hehe... Cel mai probabil: magazinul-chilipir e chiar al creatoarei, care s-a gandit ca e vremea sa si traiasca din moda [etichete] in RO.
Voi cum "simtiti" creatiile ei?
Revistele glossy, in "bataia" lui 2010
Cum vor mai obtine REZULTATE in piata si cat e de MUST prezenta online?
Cand Procter&Gamble, companie fruntasa in clasamentul advertiserilor, isi reduce, pentru prima data in istorie, cheltuielile de promovare, de la un an la altul, e semn ca afacerile nu mai sunt ce-au fost.
Cand si L’Oreal, si Unilever conteaza, din primul semestru al lui 2009, pe un buget de publicitate cu 60% mai mic decat in primul semestru din 2008, e semn de criza in presa glossy romaneasca.
Invataturile lui 2009 pentru mass-media locala: timpul inseamna bani, mai ales cand ii pierzi; el poate insemna si disparitia, daca nu-ti ajustezi realist costurile la noul nivel al veniturilor.
In anul de criza, cele mai afectate segmente media din Romania au fost printul (-50%) si OOH-ul (-35%). Televiziunea a inregistrat si ea un minus de 30% in veniturile din publicitate; cea mai severa scadere inregistrata vreodata de acest mediu, chiar daca a trait un an electoral.
Daca e sa gandim in bugete de publicitate, dominatia televiziunii va continua, fara indoiala, in 2010. Dubiile apar la felul in care se vor imparti bugetele advertiserilor intre print si online, anul acesta, si la tipul de continut editorial care va atrage mai multi consumatori, implicit mai multi bani.
De cateva luni, de cand au inceput sa se stranga datele-cheie din presa lui 2009 (inchideri de publicatii, concedieri, inaugurari de divizii new-media), apar constant predictii.
Ca Internetul e viitorul pentru presa si ca se va transforma, in cinci ani, in al doilea cel mai important mediu de publicitate si in Romania. Ca cititul ziarului de hartie la cafea va ajunge la fel de raspandit ca filatelia, intr-un deceniu.
Ca e de amplificat, incet-incet, discutia despre perceperea taxelor pentru continutul online. Ca traim si noi o Revolutie a pixelilor care castiga teren pe repede-nainte.
Locul revistelor glossy in Revolutie sau despre o posibila existenta profitabila in print
„Glossy-urile au sanse de supravietuire in print fiindca sunt aspiratoare de reclama. Oricata criza e, banii tot mai apar in segment. Continutul are, totusi, probleme mari, in Romania”, puncteaza analistul media Iulian Comanescu.
Publicatiile glossy sunt inca intelese ca pline de mondenitati, pe plan local. Astfel ca, pentru a avea rezultate in piata, in 2010, revistele vor trebui sa produca, in print, un continut de calitate care sa inlature prejudecata frivolitatii: „Important va fi sa vina cu o oferta editoriala cu adevarat de calitate. Probabil ca cititoarele ar plati bani buni pentru asa ceva”.
Ele vor trebui sa invete sa functioneze, de fapt, dupa logica americana a tipologiei, care le cere colectionabile.
Hartia va ramane mereu favorizata in zona revistelor de foarte buna calitate tipografica, potrivite pentru momentele de ragaz prin materiale care tin piept trecerii timpului, care ofera, judicios, imaginea lumii la un moment dat si povestile, istet scrise, ale unor personaje relevante.
„Teoria mea e ca, la fel cum avem carte-obiect, vom avea si reviste-obiect”, anticipeaza Iulian Comanescu.
Glossy fashion-related: cum, pentru cine, unde?
„Ce vrei sa fii pentru cititorii tai?” e intrebarea-cheie si in publishingul de reviste de moda, in 2010, in opinia lui Stefan Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit.
De la confidenta sau partenera de evadare la mentor sau retetar, cu cat e mai clar raspunsul, cu atat e mai clar ce continut si ce atitudine vor construi o diferentiere pentru o revista care urmareste rezultate in piata.
„Vad viitorul luminos, daca revista de moda va intelege sa faca bine the basics: sa segmenteze piata consumatorilor de moda, sa tinteasca un segment bun, atractiv economic si sa se pozitioneze limpede in mintea colectiva a acelui segment. Ma astept ca un astfel de proces sa duca la revelatia ca un glossy fashion-related nu va avea niciodata, local, o audienta mai mare decat unul celebrity-related, ci poate una mai elevata si mai influenta”, explica Stefan Liute.
Cat despre oportunitatea de a „trece” online, inteleasa de la o vreme, nejustificat, ca „un must”, specialistul in branding nu crede ca tine de profilul revistei, ci de nevoile consumatorilor ei. El reaminteste ca, in 2010, online-ul e, inca, in Romania, „ruda saraca a printului, ce se ofera gratis doritorilor”...
Lucian Ionita, publisher Sanoma Hearst, unul dintre cei mai importanti editori locali de reviste, puncteaza ca in online nu poti „trece” decat brandul, de a carui crestere te ingrijesti, aici, mult diferit de offline, atat la nivel de continut, cat si la nivel de interactiune cu consumatorul.
El anticipeaza o stabilizare financiara a revistelor pentru 2012 (la nivelul bugetelor din 2008); abia atunci crede ca va veni si vremea experimentelor rasunatoare online.
P.S. Eu continuu sa cred ca iarna nu e ca vara, ca online-ul nu e offline si ca Romania nu e SUA! ;) Apropou de rezultate in piata: revin curand cu artificiile de continut si ambalaj vizibile, din vara lui 2009, pe alocuri, in presa glossy straineza.
Cand Procter&Gamble, companie fruntasa in clasamentul advertiserilor, isi reduce, pentru prima data in istorie, cheltuielile de promovare, de la un an la altul, e semn ca afacerile nu mai sunt ce-au fost.
Cand si L’Oreal, si Unilever conteaza, din primul semestru al lui 2009, pe un buget de publicitate cu 60% mai mic decat in primul semestru din 2008, e semn de criza in presa glossy romaneasca.
Invataturile lui 2009 pentru mass-media locala: timpul inseamna bani, mai ales cand ii pierzi; el poate insemna si disparitia, daca nu-ti ajustezi realist costurile la noul nivel al veniturilor.
In anul de criza, cele mai afectate segmente media din Romania au fost printul (-50%) si OOH-ul (-35%). Televiziunea a inregistrat si ea un minus de 30% in veniturile din publicitate; cea mai severa scadere inregistrata vreodata de acest mediu, chiar daca a trait un an electoral.
Daca e sa gandim in bugete de publicitate, dominatia televiziunii va continua, fara indoiala, in 2010. Dubiile apar la felul in care se vor imparti bugetele advertiserilor intre print si online, anul acesta, si la tipul de continut editorial care va atrage mai multi consumatori, implicit mai multi bani.
De cateva luni, de cand au inceput sa se stranga datele-cheie din presa lui 2009 (inchideri de publicatii, concedieri, inaugurari de divizii new-media), apar constant predictii.
Ca Internetul e viitorul pentru presa si ca se va transforma, in cinci ani, in al doilea cel mai important mediu de publicitate si in Romania. Ca cititul ziarului de hartie la cafea va ajunge la fel de raspandit ca filatelia, intr-un deceniu.
Ca e de amplificat, incet-incet, discutia despre perceperea taxelor pentru continutul online. Ca traim si noi o Revolutie a pixelilor care castiga teren pe repede-nainte.
Locul revistelor glossy in Revolutie sau despre o posibila existenta profitabila in print
„Glossy-urile au sanse de supravietuire in print fiindca sunt aspiratoare de reclama. Oricata criza e, banii tot mai apar in segment. Continutul are, totusi, probleme mari, in Romania”, puncteaza analistul media Iulian Comanescu.
Publicatiile glossy sunt inca intelese ca pline de mondenitati, pe plan local. Astfel ca, pentru a avea rezultate in piata, in 2010, revistele vor trebui sa produca, in print, un continut de calitate care sa inlature prejudecata frivolitatii: „Important va fi sa vina cu o oferta editoriala cu adevarat de calitate. Probabil ca cititoarele ar plati bani buni pentru asa ceva”.
Ele vor trebui sa invete sa functioneze, de fapt, dupa logica americana a tipologiei, care le cere colectionabile.
Hartia va ramane mereu favorizata in zona revistelor de foarte buna calitate tipografica, potrivite pentru momentele de ragaz prin materiale care tin piept trecerii timpului, care ofera, judicios, imaginea lumii la un moment dat si povestile, istet scrise, ale unor personaje relevante.
„Teoria mea e ca, la fel cum avem carte-obiect, vom avea si reviste-obiect”, anticipeaza Iulian Comanescu.
Glossy fashion-related: cum, pentru cine, unde?
„Ce vrei sa fii pentru cititorii tai?” e intrebarea-cheie si in publishingul de reviste de moda, in 2010, in opinia lui Stefan Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit.
De la confidenta sau partenera de evadare la mentor sau retetar, cu cat e mai clar raspunsul, cu atat e mai clar ce continut si ce atitudine vor construi o diferentiere pentru o revista care urmareste rezultate in piata.
„Vad viitorul luminos, daca revista de moda va intelege sa faca bine the basics: sa segmenteze piata consumatorilor de moda, sa tinteasca un segment bun, atractiv economic si sa se pozitioneze limpede in mintea colectiva a acelui segment. Ma astept ca un astfel de proces sa duca la revelatia ca un glossy fashion-related nu va avea niciodata, local, o audienta mai mare decat unul celebrity-related, ci poate una mai elevata si mai influenta”, explica Stefan Liute.
Cat despre oportunitatea de a „trece” online, inteleasa de la o vreme, nejustificat, ca „un must”, specialistul in branding nu crede ca tine de profilul revistei, ci de nevoile consumatorilor ei. El reaminteste ca, in 2010, online-ul e, inca, in Romania, „ruda saraca a printului, ce se ofera gratis doritorilor”...
Lucian Ionita, publisher Sanoma Hearst, unul dintre cei mai importanti editori locali de reviste, puncteaza ca in online nu poti „trece” decat brandul, de a carui crestere te ingrijesti, aici, mult diferit de offline, atat la nivel de continut, cat si la nivel de interactiune cu consumatorul.
El anticipeaza o stabilizare financiara a revistelor pentru 2012 (la nivelul bugetelor din 2008); abia atunci crede ca va veni si vremea experimentelor rasunatoare online.
P.S. Eu continuu sa cred ca iarna nu e ca vara, ca online-ul nu e offline si ca Romania nu e SUA! ;) Apropou de rezultate in piata: revin curand cu artificiile de continut si ambalaj vizibile, din vara lui 2009, pe alocuri, in presa glossy straineza.
IUBIRI-MINUNE, povesti muritoare?
O fata si-a dorit, la noroc, pe un blog, o cutie de televizor plina cu bomboane.
Si a primit-o! De la un baiat care, pentru ca isi cumparase un TV ca sa-i umple fetei cutia, s-a gandit sa-si ia si o casa, ca tot trebuia depozitat televizorul intr-un spatiu mai... larg decat o garsoniera.
Casa ar fi parut, totusi, prea putin inimoasa doar cu un TV si un burlac-lafaind in ea. Asa ca baiatul s-a gandit sa o ia si de sotie pe fata primitoare de bomboane! :)
E UN-CEVA-RAR frumos si curajos in intamplarea asta de acum un an. La fel si-n fotografia asta de acum trei ani! Mai stiti si voi povesti de acelasi neam?
Inca un-ceva-rar se va petrece in seara asta, parol, si va rog mult sa-i tinem pumnii! Pe la miezul noptii, un prieten va "urca" sute de baloane la geamul iubitei lui de la etajul sapte al unui colt de Iancului. E ziua EI, o pustoaica salvata dintr-o cearta cu un Mos-Craciun-stradal, pff.
Are sute de fluturi in stomac prietenul meu si zece tehnicieni in jur, afcors. Baloanele, stralucinde, vor lumina pentru cateva minute bune toata felia de cartier si ne rugam sa nu se sperie de tot fata...
Orice ar fi, vorba lui: "Nimicul iti deschide poarta catre CEVA [ce poti visa, incerca, alina, face]. Pentru onoarea noptilor ei".
Si a primit-o! De la un baiat care, pentru ca isi cumparase un TV ca sa-i umple fetei cutia, s-a gandit sa-si ia si o casa, ca tot trebuia depozitat televizorul intr-un spatiu mai... larg decat o garsoniera.
Casa ar fi parut, totusi, prea putin inimoasa doar cu un TV si un burlac-lafaind in ea. Asa ca baiatul s-a gandit sa o ia si de sotie pe fata primitoare de bomboane! :)
E UN-CEVA-RAR frumos si curajos in intamplarea asta de acum un an. La fel si-n fotografia asta de acum trei ani! Mai stiti si voi povesti de acelasi neam?
Inca un-ceva-rar se va petrece in seara asta, parol, si va rog mult sa-i tinem pumnii! Pe la miezul noptii, un prieten va "urca" sute de baloane la geamul iubitei lui de la etajul sapte al unui colt de Iancului. E ziua EI, o pustoaica salvata dintr-o cearta cu un Mos-Craciun-stradal, pff.
Are sute de fluturi in stomac prietenul meu si zece tehnicieni in jur, afcors. Baloanele, stralucinde, vor lumina pentru cateva minute bune toata felia de cartier si ne rugam sa nu se sperie de tot fata...
Orice ar fi, vorba lui: "Nimicul iti deschide poarta catre CEVA [ce poti visa, incerca, alina, face]. Pentru onoarea noptilor ei".
To all the men I love
Te vad purtandu-ti camasa alba cu manecile suflecate, in negocieri, sau cardiganul din casmir, cat sa indulcesti sedintele aspre de buro.
Te vad in baschetii nazdravani SweaR si cu bretelele slabite, pe-o bicicleta, printre noroaiele de dimineatz ale Bucurestiului, sau in smoching, cu o camasa in carouri rosii si un papion negru oversized, printre pretentiosii unei seri de gala.
Te vad zambind cand iti vine sa-ti inchei toti cei trei nasturi la sacou, de atata frig. Te-mpiedica regula "Sometimes, Always, Never", de sus in jos, care ti-e sfanta, de la mine... ;)
Te vad chinuindu-te sa alegi UN COSTUM DE DOAMNE-AJUTA, cautand sa fie DESPRE TINE. Iata-i indiciile, de la Simona Hulber, musafirul meu in "pravalie":
- neaparat din lana; costumul din polyester e mai ieftin, se sifoneaza mai greu, dar te transpira, ohoo
- umerii sacoului ti-i imbratiseaza pe-ai tai
- maneca sacoului se termina unde-ti incepe degetul mare
- camasa iese 1,5 centimetri de sub maneca lui
- incheiat la nasturele de sus (daca e cu doi) sau la cel din mijloc (daca e cu trei), sacoul nu te strange, nici nu te scalda
- pantalonul e comod in talie si face o singura cuta pe pantof
- dunga nu merge nici spre interior, nici spre exterior, semn ca pantalonul e bine croit, iar tivul ajunge pana unde incepe tocul pantofului
La bune achizitii! Cu grija, fara sa insisti pentru un costum lejer, daca esti mai-putin-greu; pentru unul slim, daca esti mai-bine-facut; pentru... un sacou scurt, daca ai picioarele lungi! :)
Te vad in baschetii nazdravani SweaR si cu bretelele slabite, pe-o bicicleta, printre noroaiele de dimineatz ale Bucurestiului, sau in smoching, cu o camasa in carouri rosii si un papion negru oversized, printre pretentiosii unei seri de gala.
Te vad zambind cand iti vine sa-ti inchei toti cei trei nasturi la sacou, de atata frig. Te-mpiedica regula "Sometimes, Always, Never", de sus in jos, care ti-e sfanta, de la mine... ;)
Te vad chinuindu-te sa alegi UN COSTUM DE DOAMNE-AJUTA, cautand sa fie DESPRE TINE. Iata-i indiciile, de la Simona Hulber, musafirul meu in "pravalie":
- neaparat din lana; costumul din polyester e mai ieftin, se sifoneaza mai greu, dar te transpira, ohoo
- umerii sacoului ti-i imbratiseaza pe-ai tai
- maneca sacoului se termina unde-ti incepe degetul mare
- camasa iese 1,5 centimetri de sub maneca lui
- incheiat la nasturele de sus (daca e cu doi) sau la cel din mijloc (daca e cu trei), sacoul nu te strange, nici nu te scalda
- pantalonul e comod in talie si face o singura cuta pe pantof
- dunga nu merge nici spre interior, nici spre exterior, semn ca pantalonul e bine croit, iar tivul ajunge pana unde incepe tocul pantofului
La bune achizitii! Cu grija, fara sa insisti pentru un costum lejer, daca esti mai-putin-greu; pentru unul slim, daca esti mai-bine-facut; pentru... un sacou scurt, daca ai picioarele lungi! :)
Au goût du jour
Cam 70% dintre femeile din jurul meu traiesc dintotdeauna dupa "tratamentele" administrate de reviste. Si-n bucatarie, si-n pat, si-n vacanta, si-n garderoba. Cat le tine buzunarul si fizicul, de fapt, ca sa atinga acel "perfect" livrat de glossy-uri si insusit in masa drept standard de netagaduit.
"Un chin!", mi-am zis eu dintotdeauna. Si, tot chinul, doar ca sa arati de revista, hmm... Cand revista ar putea, foarte bine, sa arate de tine, de ce nu?
Tu, cu soldurile mai late decat umerii; cu sanii care dau dureros pe-afara la fiecare menstruatie; cu gambele amortite in prea multa alergatura de buro, cerandu-si mereu balerinii; cu merdenele in poseta, pentru momentele prea scurte de respiro; cu gatul mai mult incordat decat seducator de fin; cu dispozitie sa iesi la petreceri si sa arati ca o diva doar o data pe luna, hehe.
Dovada ca tu, femeia de masura 42-44, cea mai normala si mai cu putere de cumparare din lume, ai obosit sa visezi ca intri intr-o rochie 36, e chiar seria de miscari "inedite" de pe podiumuri si din pictoriale, din 2009-2010, in care si-au facut loc modelele plus-size.
Incet-incet, in moda se reinnoiesc standardele, dupa chipul si asemanarea celor care chiar ii tin pe retaileri in viata, prin consumul lor. Pentru ca moda nu-si mai permite sa vanda iluzii unei consumatoare care "face" haina. Pentru ca moda va mai fi un business, de acum, doar daca va fi nitel conforma cu realitatea...
"Un chin!", mi-am zis eu dintotdeauna. Si, tot chinul, doar ca sa arati de revista, hmm... Cand revista ar putea, foarte bine, sa arate de tine, de ce nu?
Tu, cu soldurile mai late decat umerii; cu sanii care dau dureros pe-afara la fiecare menstruatie; cu gambele amortite in prea multa alergatura de buro, cerandu-si mereu balerinii; cu merdenele in poseta, pentru momentele prea scurte de respiro; cu gatul mai mult incordat decat seducator de fin; cu dispozitie sa iesi la petreceri si sa arati ca o diva doar o data pe luna, hehe.
Dovada ca tu, femeia de masura 42-44, cea mai normala si mai cu putere de cumparare din lume, ai obosit sa visezi ca intri intr-o rochie 36, e chiar seria de miscari "inedite" de pe podiumuri si din pictoriale, din 2009-2010, in care si-au facut loc modelele plus-size.
Incet-incet, in moda se reinnoiesc standardele, dupa chipul si asemanarea celor care chiar ii tin pe retaileri in viata, prin consumul lor. Pentru ca moda nu-si mai permite sa vanda iluzii unei consumatoare care "face" haina. Pentru ca moda va mai fi un business, de acum, doar daca va fi nitel conforma cu realitatea...
GENTALMENILOR cititori!
Simona Hulber bibileste de mai mult de zece ani la imaginea de GENTALMAN. Acum e creativul din spatele brandurilor Cavaliere si Zenonni, "musafir in pravalie" cu povesti care-mai-de-care in 2010!
CAND SI CUM SA-TI PORTI SACOUL DE CATIFEA?
Un sacou de catifea la unul sau doi nasturi, inchis la culoare, e-un semn de fericire a garderobei, ne transmite lady Hulber!
E-o piesa superchic, de asortat si la zi, si la noapte, si la buro, si la petrecere. Poate intra in gasca, astfel, cu un pantalon de lana de aceeasi culoare, doar un ton mai diferit, si o camasa alba ori cu un pantalon de lana in dungi puternice, un pulover fin in V si un fular de matase.
LA CE TINUTA, SILUETA SI OCAZIE SA ASORTEZI O CRAVATA SLIM?
N-a ajuns ea, cravata, degeaba slim! A fost, de fapt, "motzul" armoniei slim-fit, asa ca nu se impaca decat cu o camasa atasata de un corp pe cat de... putin robust se poate! Pastrand proportiile, costumul potrivit trebuie sa fie si el departe de clasicul-larg.
"Ocaziile" cravatei slim pot fi si smart - sacou, camasa, pantalon de bumbac, si trendy - cardigan, camasa, jeans, ne asigura lady Hulber.
CAND SI CUM SA-TI PORTI SACOUL DE CATIFEA?
Un sacou de catifea la unul sau doi nasturi, inchis la culoare, e-un semn de fericire a garderobei, ne transmite lady Hulber!
E-o piesa superchic, de asortat si la zi, si la noapte, si la buro, si la petrecere. Poate intra in gasca, astfel, cu un pantalon de lana de aceeasi culoare, doar un ton mai diferit, si o camasa alba ori cu un pantalon de lana in dungi puternice, un pulover fin in V si un fular de matase.
LA CE TINUTA, SILUETA SI OCAZIE SA ASORTEZI O CRAVATA SLIM?
N-a ajuns ea, cravata, degeaba slim! A fost, de fapt, "motzul" armoniei slim-fit, asa ca nu se impaca decat cu o camasa atasata de un corp pe cat de... putin robust se poate! Pastrand proportiile, costumul potrivit trebuie sa fie si el departe de clasicul-larg.
"Ocaziile" cravatei slim pot fi si smart - sacou, camasa, pantalon de bumbac, si trendy - cardigan, camasa, jeans, ne asigura lady Hulber.
La Vila Fetei de Blanar
Un tata alpinist wanna-be si o mama placintareasa-minune primesc oaspeti, in 2010, in Vila Fetei de Blanar. Familisti simpatici sau gasti de 8-10 oameni de-Doamne-ajuta, dupa cum veti aparea la Bran! ;)
De cand fata de blanar a batut din picior, casa e alba, "cu floare pe ea". Strada a dat in boala lui galben si portocaliu, asa ca Vila e usor de gasit.
Veselie mare pentru masini: drumul e cel mai asfaltat dintre toate. Primarul locuieste aici, se-ntelege.
Poarta e proaspat vopsita. Blanarul si-a trezit fata intr-o zi, de la sase, sa se "ocupe" serios de chestiune...
Curtea e cea mai larga din zona; la vreo 4000 mp. Pe platoul din spatele Vilei aterizeaza, uneori, berze!
Aerul, AER. Oile, oi nazdravane. Verdele, verde proaspat. Coclaurii, buni si de dat cu placa si de-un zbor cu parapanta. Pita batuta, pita de mancat pe burta-goala. Somnul, DULCE!
Bunatati de adulmecat vreo trei-patru zile, asa cum simte si fata de blanar de fiecare data cand se intoarce acasa-acasa din Bucurestiul de ciocolata...
Daca va face cu ochiul Vila Fetei de Blanar pentru o fuga de week-end sau un concediu pretios, intrati in gasca ei de pe Facebook!
De cand fata de blanar a batut din picior, casa e alba, "cu floare pe ea". Strada a dat in boala lui galben si portocaliu, asa ca Vila e usor de gasit.
Veselie mare pentru masini: drumul e cel mai asfaltat dintre toate. Primarul locuieste aici, se-ntelege.
Poarta e proaspat vopsita. Blanarul si-a trezit fata intr-o zi, de la sase, sa se "ocupe" serios de chestiune...
Curtea e cea mai larga din zona; la vreo 4000 mp. Pe platoul din spatele Vilei aterizeaza, uneori, berze!
Aerul, AER. Oile, oi nazdravane. Verdele, verde proaspat. Coclaurii, buni si de dat cu placa si de-un zbor cu parapanta. Pita batuta, pita de mancat pe burta-goala. Somnul, DULCE!
Bunatati de adulmecat vreo trei-patru zile, asa cum simte si fata de blanar de fiecare data cand se intoarce acasa-acasa din Bucurestiul de ciocolata...
Daca va face cu ochiul Vila Fetei de Blanar pentru o fuga de week-end sau un concediu pretios, intrati in gasca ei de pe Facebook!
O lady profetesa la PALAT
Az sunt o lady povestitoare dintr-un iunie 2010 in care consumatorul-stapan, seditios in "gustarea" lui saptamanala de branduri, joaca pe degete retailerii; constient cat de pretiosi sunt banii lui, de fapt.
Ma gasiti la Palatul Sutu, printre profetii si profetii!
Cu gandul la un decembrie in care distinsii domni vor face cadou iubitelor lenjerie cu eticheta tesuta, nu taiata la cald [caci zgarieturile celei din urma sunt moartea pasiunii…]
Spor la citit Guest-Postu-mi-Profetesc!
Ma gasiti la Palatul Sutu, printre profetii si profetii!
Cu gandul la un decembrie in care distinsii domni vor face cadou iubitelor lenjerie cu eticheta tesuta, nu taiata la cald [caci zgarieturile celei din urma sunt moartea pasiunii…]
Spor la citit Guest-Postu-mi-Profetesc!
o chestiune de stil
Zilele astea, din drumurile pline cu oameni care-mai-de-care am ramas cu doua imagini: o domnisoara, la vreo treij' de ani, suflandu-si prea lung nasul intr-o batista brodata-apretata si un el cu o ea, spre foarte batrani, imbracati in fix acelasi neam de fash, zigzaga-paralel pe partie.
Ar intra la anti-moda, la non-trend si la sfidare cele doua chestiuni fashionistice, asa-i? Sau poate chiar la STIL, hehe!
P.S. De amuzament: urmariti evolutia variabilelor "stil" si "vedeta" anul asta!
Ar intra la anti-moda, la non-trend si la sfidare cele doua chestiuni fashionistice, asa-i? Sau poate chiar la STIL, hehe!
P.S. De amuzament: urmariti evolutia variabilelor "stil" si "vedeta" anul asta!
Cum "face" omul haina in 2010
Ma gandesc la un Sutu scufundat in pijamaua lui Marks&Spencer, tragand elegant-"am vreme" din tigara, dandu-mi de veste ca Elena Udrea s-a ambitionat sa urce si la el, in mansarda de la Palat, pentru un drept glamour la replica..
Si la un Toca ce-si intampina noile sute de mii de unici veselindu-si politicos Lacostii-luna, sub buro, pe-un acid-house ori pe-un psihedelic.
Si la un Negrutiu care-si plimba, scanteind 24 din 24, camasile Columbia intre jocurile cu plastelina ale lui Andrei-mic, sedintele de "okei" pe noi si noi barbarisme de la Institutul Lingvistic si certurile pe subiecte too-bloody-trendy-cool din redactie.
Si la un Lupsa ce surubareste, in sosetele lui CuBufnite, la magia povestilor si, neaparat, la magia muschilor, ca sa-si ridice, intr-un final, iubita de la sol fara sa respire greu.
Cum "fac" oamenii astia haina in 2010! Cum creste, asa, nemasurat, valoarea brandurilor, in asociere cu munca maiastra a domnilor, hehe
Si la un Toca ce-si intampina noile sute de mii de unici veselindu-si politicos Lacostii-luna, sub buro, pe-un acid-house ori pe-un psihedelic.
Si la un Negrutiu care-si plimba, scanteind 24 din 24, camasile Columbia intre jocurile cu plastelina ale lui Andrei-mic, sedintele de "okei" pe noi si noi barbarisme de la Institutul Lingvistic si certurile pe subiecte too-bloody-trendy-cool din redactie.
Si la un Lupsa ce surubareste, in sosetele lui CuBufnite, la magia povestilor si, neaparat, la magia muschilor, ca sa-si ridice, intr-un final, iubita de la sol fara sa respire greu.
Cum "fac" oamenii astia haina in 2010! Cum creste, asa, nemasurat, valoarea brandurilor, in asociere cu munca maiastra a domnilor, hehe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
